Trecând pe Şoseaua Fundeni, care leagă cartierele Colentina şi Pantelimon din nord-estul Capitalei, se zăreşte printre arbori, turla semeaţă a bisericii de lemn, ridicată pe terenul Şcolii Sanitare Postliceale „Fundeni”. Încă din anul 1995, în baza înţelegerii dintre P.F.P. Patriarh Teoctist şi Inspectoratul Şcolar Bucureşti, s-a hotărât înfiinţarea unui centru ortodox în cadrul şcolii, care să cuprindă clase pentru studiul religiei.
Astfel viitoarele cadre medicale, odată cu îngrijirea suferinţelor trupeşti ale bolnavilor, vor întări şi sufletul acestora în comuniunea cu Dumnezeu. Prin colaborarea sus-amintită, P.S. Teodosie Snagoveanul, Episcop Vicar Patriarhal – acum Arhiepiscop al Tomisului, a gândit că este bine să se ridice şi un lăcaş Dumnezeiesc, proiect care a primit aprobarea Ministerului Educaţiei Naţionale, prin ministrul de atunci Andrei Marga, fiind susţinut de preşedintele României, Emil Constantinescu. S-a adoptat proiectul unei biserici din lemn de tip maramureşean. În octombrie 2000, P.S. Teodosie Snagoveanul pune piatra de temelie a bisericii, cu participarea unui sobor de preoţi şi diaconi, în prezenţa Directorului Institutului Clinic „Fundeni” – Prof. Dr. Alexandru Oproiu, a profesorilor şi elevilor şcolii. Ulterior, şantierul a fost vizitat de primarul sectorului 2 – Neculai Onţanu care a promis tot sprijinul necesar.
Distinsul Prof. Dr. Crin Marcian – directorul şcolii şi preotul Gheorghe Pop (originar de pe Valea Vişeului, Maramureş) sunt ctitorii acestei Case a Domnului. Fondurile necesare construcţiei provin din surse extrabugetare, la care se adaugă daniile în bani oferite de profesori şi părinţii elevilor. Finalizarea lucrărilor a avut loc în toamna anului 2003. Duminică, 19 octombrie 2003, P.S. Sebastian Ilfoveanul, însoţit de un sobor de preoţi, a oficiat slujba de tarnosire a bisericii. Turnul-clopotniţă (de 42 de metri) se înalţă măreţ către cer, crescând din acoperişul cu pante abrupte şi muchii frânte, învelit cu sită, fiind cel mai înalt lăcaş de cult din Bucureşti. La partea superioară este încununat de un coif piramidal ascuţit, aşezat deasupra unui foişor deschis, în decros.
Un trunchi de con în consolă, încoronat de o Cruce, racordat la parapetul foişorului, încheie partea superioară a acoperi şului faţadei vestice; Cruci din metal ornamentate marchează vârfurile coamei învelitorii bisericii şi turnului. Biserica este amplasată pe o colină uşor înălţată, acoperită cu vegetaţie şi arbori. Accesul dinspre Şoseaua Fundeni se face printr-o poartă maramure- şeană amplă, purtând în ax un mic turn cu fleşă, bogat sculptată de aceiaşi meşteri maramureşeni, în incintă, spre N-V se va construi o clopotniţă din lemn, iar spre S-V va fi amplasată încăperea pentru aprins lumânări. (C.R.)
