Președintele Rusiei, Vladimir Putin, președintele francez, Francois Hollande, cancelarul german Angela Merkel și liderul de la Kiev, Petro Poroșenko, au ajuns, miercuri, la Minsk pentru negocierile de pace asupra crizei din Ucraina.
Liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței vor încerca să ajungă la un acord de încetare a focului și de a pune punct conflictului pro-separatist, din estul Ucrainei, în care și-au pierdut viața peste 5000 de persoane, începând cu aprilie 2014, informează Reuters, citată de HotNews.ro.
Pe lângă întâlnirea celor patru lideri, are loc si o intalnire separata, in spatele usilor inchise, la care paticipa reprezentanti ai autoproclamatelor republici Donetk si Luhansk – Denis Pusilin si Vladislav Deinego -, fostul presedinte ucrainean, Leonid Kucima, ambasadorul rus in Ucraina Mihail Zurabov si trimisul special al OSCE Heidi Tagliavini, potrivit Russia Today, citată de Ziare.com.
Liderii țărilor care fac parte din formatul Normandia (Rusia, Ucraina, Franța și Germania) se reunesc miercuri la Minsk pentru a discută despre un acord de rezolvare a conflictului din estul Ucrainei.
Potrivit The Telegraph, discuțiile dintre lideri au început în urmă cu puțin timp.
Presa germană anunță că, potrivit unor surse guvernamentale, negocierile ar putea dura până târziu în această noapte.
Președintele ucrainean Petro Porosenko a declarat că, dacă nu se va ajunge la un acord în această seară, atunci situația va scăpa de sub control.
„Fie vom merge pe drumul detensionării situației și ajungem la un acord pentru încetarea focului, fie lucrurile vor scăpa de sub control”, a avertizat președintele ucrainean.”Este una dintre ultimele şanse. Dacă nu vom ajunge la un acord de pace durabil, cunoaştem scenariul: acesta are un nume şi anume război”, a afirmat sâmbătă Francois Hollande, o declaraţie dramatică menită să sensibilizeze opinia publică, chiar să o pregătească pentru compromisurile inevitabile ale oricărui acord.
Negociatorii au elaborat un „document” comun de lucru, dar „există încă destule probleme care trebuie rezolvate”, recunoaşte o sursă diplomatică franceză, iar discuţiile se anunţă aprige. Dar în astfel de situaţii, importante sunt detaliile, de unde discreţia părţilor în privinţa discuţiilor concrete.
Cadrul general este în schimb clar, reluând în mare acordurile de la Minsk semnate în septembrie de fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima, ambasadorul rus la Kiev şi liderii autoproclamatelor republici din Doneţk şi Lugansk. Acestea prevăd în special o încetare imediată a focului, instaurarea unei zone demilitarizate şi retragerea armamentului greu, retragerea „forţelor străine” – mai exact a militarilor ruşi -, controlul frontierei ruso-ucrainene şi un statut pentru zonele controlate de separatişti, totul cu menţinerea integrităţii teritoriale a Ucrainei.
Noul plan se vrea mai precis şi mai constrângător. Acesta urmăreşte cu precădere să îl implice pe Vladimir Putin în implementarea sa, un risc având în vedere că propunerile trimise de Kremlin la începutul săptămânii trecute aveau în vedere recunoaşterea noilor cuceriri ale rebelilor, respectiv 500 de kilometri pătraţi din septembrie.
Încetarea focului este punctul cel mai urgent al acestui acord, dar şi cel asupra căruia, în teorie, toată lumea este de acord. Punerea sa în aplicare este totuşi complicată.
În faţa evidenţei intervenţiei Rusiei, care trimite personal şi echipament militar din ce în ce mai sofisticat pentru a ajuta separatiştii, problema controlului frontierei între zonele separatiste şi Rusia, lungă de 400 de kilometri, este crucială. Misiunea celor 500 de observatori ai Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa nu mai are acces aici de luni de zile. Moscova refuză să vorbească despre acest lucru, afirmând că Kievul trebuie să negocieze acest punct direct cu rebelii. „Logica lui Putin constă în a constrânge Kievul să negocieze cu rebelii pentru a arăta că este vorba despre un război civil”, explică o sursă guvernamentală ucraineană.
O altă problemă dificilă este trasarea liniei de front. Guvernul ucrainean nu o recunoaşte decât pe cea care era în vigoare în timpul acordurilor de la Minsk, în septembrie. Separatiştii nu vor să renunţe la cuceririle lor teritoriale.
Sursa foto: Mediafax
