SFÂNTUL IOAN. În fiecare an, la 7 ianuarie, românii sărbătoresc ziua Sfântului Ion (Ziua sfântului Ioan Botezătorul, Soborul Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul, Înaintemergătorul Domnului”). Aproximativ două milioane de români poartă numele sfântului.
Potrivit tradițiilor, în ziua Sfântului Ion se încheie perioada Sărbătorilor de iarnă, începute de ziua Sf. Nicolae (6 decembrie).
Se zice că după Sf. Ion se botează gerul, adică gerul începe să nu-și mai face simțită prezența.
Sf. Ion este considerat ocrotitorul pruncilor, iar mamele se roagă lui pentru a naște copii sănătoși, fără malformații.
Tradiția spune că, pe 7 ianuarie, nu se consumă vin roșu, acesta amintind de martirajul SFÂNTULUI IOAN. În popor se spune că SFÂNTUL IOAN este protectorul pruncilor. Se spune cÄ cine nu este vesel în această zi, va fi trist tot restul anului.
Un obicei vechi spune că, de SFÂNTUL IOAN, trebuie să ne stropim cu aghiasma pe față, pentru a fi feriți de boli tot anul. O altă vorba din bătrâni spune că după această sărbătoarea se botează gerul, adică frigul se mai înmoaie și începe să se facă mai cald.
Când Mântuitorul a apărut pe malul Iordanului, SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL, luminat de Duhul Sfânt, l-a recunoscut și l-a arătat mulțimilor. Momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a primit botezul este consemnat de toți cei patru evangheliști. Evanghelistul Matei spune că Iisus a venit din Galileea la răul Iordan, unde boteza SFÂNTUL IOAN, cerând să fie și el botezat. Ioan i-a spus: „Eu am trebuință să fiu botezat de ține și tu vii la mine”, iar la răspunsul lui Iisus că așa se cuvine, acesta a fost botezat în cele din urmă de către Ioan. Bobotează este o manifestare a celor trei elemente ale Treimii: Fiul este botezat în Iordan de către Ioan, Sfântul Duh se coboară asupra lui Iisus în chip de porumbel, iar Tatăl din cer îl declară că fiind Fiul Sau.
Locul real al Botezului Mântuitorului este în Iordania. Totuși, pe malul israelian al Iordanului a fost amenajat un spațiu unde creștinii îmbrăcați în cămăși albe lungi, numite „crijme” intră în rău. Orice pelerinaj făcut în Țara Sfântă are un loc de oprire la răul Iordan, care izvorăște din Munții Libanului, apoi traversează Marea Galileii și după un lung și sinuos traseu se vărsa în Marea Moartă. Unii preoți îi cufundă de trei ori în apa Iordanului pe credincioșii adulți, repetând într-un fel botezul făcut de SFÂNTUL IOAN. Preoții ortodocși români spun că botezul este unic, de aceea binecuvântează pelerinii stropindu-i cu apa din Iordan. Aceste ritualuri pot fi văzute în tot anul pe durată pelerinajelor, fără legătură cu Bobotează.
SFÂNTUL IOAN BOTEZĂTORUL a început să predice în al 15-lea an al domniei Cezarului Tiberiu, pe când Ponțiu Pilat era procuratorul Iudeii. El a avut menirea de a pregăti poporul pentru primirea lui Mesia, de a-l descoperi pe acesta și a-l face cunoscut lui Israel. Mesajul principal pe care el îl transmitea era: „Pocăiți-va, că s-a apropiat împărăția cerurilor!”.
SFÂNTUL IOAN l-a mustrat pe Irod Antipa, fiul regelui Iudeei Irod cel Mare, pentru traiul lui nelegiuit cu Irodiada, care era soția fratelui sau. În ură ei, Irodiada a sfătuit-o pe Salomeea, fiică ei, care dansase și plăcuse oaspeților și îndeosebi lui Irod, la un ospăț de ziua lui, să ceară de la acesta capul lui IOAN BOTEZĂTORUL că răsplată. Sărbătorile închinate SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL mai includ zămislirea (23 septembrie), nașterea (24 iunie) și tăierea capului (29 august).
Aproape două milioane de români, în majoritate bărbați, își vor sărbători onomastică miercuri, cu ocazia SFÂNTULUI IOAN, potrivit Ministerului Afacerilor Interne (MAI). Conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date din MAI, 1.963.102 de cetățeni români, respectiv 1.408.983 bărbați și 554.119 femei, poartă numele SFÂNTULUI IOAN BOTEZĂTORUL.
Dintre romance, 373.537 se numesc Ioana, 142.656 – Ionela, 19.924 – Ionica, iar 11.265 – Nela. Cei mai mulți dintre bărbații care își serbează onomastică miercuri, mai precis 507.822, se numesc Ioan. Alți 401.914 au prenumele Ion, iar 328.389, pe cel de Ionuț. Acestora li se adaugă aproximativ 144.500 de români care se numesc Ionel și 21.638 cu prenumele Nelu.
