De fiecare dată când apare un nou Guvern se renovează birourile. Se schimbă mochetele, se înlocuiesc telefoanele, se aduc alte televizoare, se cumpără mobilă nouă. Cei care se instalează la putere au o repulsie faţă de ce a fost înainte.
Curios asta se întâmplă şi cu oamenii care au fost în cabinetul precedent. Şi ei schimbă ce mai schimbaseră o dată. Nu prea înţeleg de ce. Ei ştiu mai bine pentru că sunt oameni importanţi, sunt aleşii aleşilor. În ei ne punem toate speranţele şi trebuie să le acordăm încredere.
Cum s-au profilat ministerele şi miniştrii, unii dintre ei au venit în fugă, la Palatul Victoria şi au ocupat câte un birou. Mai târziu, în funcţie de influenţă şi putere, miniştrii s-au dat afară, unul pe altul din birouri. O asemenea scenă a fost chiar imortalizată, cu telefonul mobil, motiv pentru care se zvoneşte că aceste aparate, altfel moderne, vor fi interzise, cu desăvârşire, în incintă.
Să nu vă imaginaţi că liberalii au lăsat murdărie în birouri. Dimpotrivă, acestea erau „farmacie”. Tăriceanu a fost cochet nu numai cu el, ci şi cu sediul. Dar tot nu a fost bine. Totul se schimbă.
Volumul de lucrări este mare şi scump. Încăperile, cum este şi normal sunt foarte spaţioase. Cap la cap, mocheta, zugrăveala, mobilierul, telefoanele, televizoarele…costă destul de mult. Amatorii de statistici au calculat că banii cheltuiţi la fiecare instalare de Guvern, în ultimii 20 de ani, puteau fi folosiţi într-un scop mult mai nobil, probabil chiar la extinderea clădirii existente.
Pe la colţurile Guvernului se bârfeşte că cel mai cuminte se arată primul ministru. El a acceptat biroul lui Călin Popescu Tăriceanu. Probabil ca fost coleg de coaliţie, probabil din modestie şi cumpătare.
Aceste aspecte, din activitatea oamenilor care ne conduc, nu se văd dinafară. Din acest motiv, criticile la adresa lor trebuie pronunţate cu cumpătare. Până li se renovează birourile. După, mai vedem.
Horia Tabacu
