Fusese o sâmbătă lungă. Am plecat din atelierul lui Bogdan Pietriş din Eforie, de peste drum de Poliţia Capitalei, am stat ce am stat prin buricul târgului, cred că la Turist, că încă nu răposase celebrul locşor boem, murdar ca o tavernă mohorâ- tă, botezat, chiar de Bogdan şi nea Costică Ionescu, ministerul Turistului. La „minister” am ajuns de la un vernisaj de la Teatrul Naţional, de la Galeriile Apollo.
Aici a poposit cu noi, cu Bogdan şi cu mine, Cristian Topan, preşedintele caricaturiştilor, care se afla de multe ori prin preajma maestrului, locuind şi în aceeaşi zonă, lângă Piaţa 16 Februarie. Spre înnoptatelea, am hotărât să mai ciocnim un pahar de vorbă la Mahalia Kackson, o şugubeaţă brunetă şi solidă care ţinea un butic non-stop şi care mai avea o masă pentru clienţii fideli din cartier. Şi uite- aşa, la Mahalia, cum îi plăcea lui Bogdan să-i spună, am poposit şi am conversat până către dimineaţă. Ni s-a alăturat Costel Popa, un regizor din Buftea şi poveştile s-au împletit cu anecdote de tot felul.
Duminica dimineaţă ne-a prins la taclale. Ochii mi senchideau încetişor dar Bogdan era în vervă. Şi-a adus aminte că era duminică şi trebuia să depună numerele la 6/49, a chemat un taxi londonez, şi a plecat spre Buftea. La Buftea era închis, nu mai ştiu din ce considerente. Prietenul de profesie s-a întors cu acelaşi Gică şi mănuşile lui albe în Bucureştii Noi. În faţa magazina şului de Loto era ceva coadă şi puradeii din zonă jucau leapşa printre clienţii, ca să le umble la buzunare, probabil.
Nea Gică a coborât din maşină, a trecut prin faţa ei, cu mâna stângă şi mănuşa albă a deschis respectuos portiera, Bogdan a coborât ca un aristocrat, s-a dus la ghişeu, a luat câteva buletine, s-a întors la maşină, unde şoferul îl aştepta cu portiera deschisă, a urcat în taxiul elegant, a completat buletinele cu numere, apoi a apărut şeful locaţiei cu o tavă, Bogdan a pus numerele pe ea şi banii, apoi a aşteptat liniştit restul. A lăsat un pourboir rezonabil, apoi a comandat lui nea Gică să-l ducă la atelier, pentru că avea dor să picteze…
