În data de 28.10.2013, avocatul Stătulescu Cristinel, a intrat în greva foamei în fața Judecătoriei din Sf. Gheorghe, Jud. Covasna. Este absolvent al Facultăţii de Drept, Hyperion şi este licenţiat în drept din anul 2007, iar din data de 28.08.2008, prin Decizia 500A, a devenit avocat definitiv în Baroul Bucureşti şi poate fi găsit în Tabloul avocaţilor, pe site-ul oficial al Uniunii Naţionale a Barourilor din România 2004, www.unbr-legal.ro, cabinetul lui de avocat, fiind înregistrat cu CIF 24579393 emis de ANAF, Sector 6 Bucureşti.
Necazurile lui, au început în 2011, când în calitate de avocat al unui cetăţean B.C., care avea calitate de pârât în Dosarul civil nr. 2972/305/2011, l-a apărat împotriva reclamantului său, Composesoratul Pădurea Mică Borosneul Mic, reprezentat de av. Zsoldos Tamaş, din Baroul Covasna, care avea ca obiect, revendicare imobiliară.
Preşedinta completului de judecată a acestui dosar, a fost Judecătorul Bartha Kinga Agota, care în momentul în care avocatul părţii adverse a ridicat excepţia lipsei calităţii de reprezentant, excepţie care nu există prevăzută în Codul de procedură civilă, a dispus cercetarea acestuia, invocând prev. art. 113 din Legea 51/1995, modificată, în condiţiile în care, fiind un complet civil, instanţa nu era investită să se pronunţe asupra calităţii de avocat, decât doar în cauza dedusă judecăţii.
Pentru a nu-şi lipsi clientul de apărare, şi-a făcut o procură judiciară, pentru a acoperii cu aceasta, dovada calităţii de reprezentant. Fără nici un temei legal, Judecătorul Bartha Kinga Agota, i-a contestat calitatea de avocat şi i-a respins toate probele pe care le-a administrat în favoarea clientului sau, dând câştig de cauză, Composesoratului şi implicit avocatului Baroului Covasna.
A formulat în numele clientului, o cerere de recuzare a Preşedintei completului de judecată, care i-a fost respinsă, pe motiv că a formulat-o cu rea credinţă, de către Judecătorul Chiper Janica, iar clientul acestuia, a fost amendat cu suma de 500 lei.
Clientul, nemulţumit de modul în care s-a derulat acest proces, l-a rugat pe avocatul Stătulescu, să formuleze o plângere penală împotriva Jud. Bartha Kinga Agota, plângere care face obiectul Dosarului nr. 361/P/2012 şi este în cercetare la D.N.A. Composesoratul, revendică în zonă mai multe terenuri, ce au făcut obiectul expropierilor de la 1920 până la 1965, o parte din terenuri fiind plătite de statul român şi rege foştilor proprietari, sau expropriate şi intrate în proprietatea statului.
O parte din membrii acestui composesorat şi-au revendicat terenuri prin metode dolosive, mulţi din ei, nefiind moştenitori.
După acest episod, în dimineaţa zilei de 05.06.2013, în jurul orelor 8:45, fără să fie înştiinţat în prealabil că este cercetat penal, 14 poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Sf. Gheorghe, au venit peste el şi familia lui în casă, speriindu-i soţia şi copilul minor, prezentând o autorizaţie de percheziţie, lovită de nulitate şi i-au ridicat toate dosarele clienţilor, sistemele informatice care erau ale soţiei sale, precum şi ștampila de avocat şi documentele profesiei în original.
Când avocatul Stătulescu Cristinel s-a prezentat la Poliţia Municipiului Sf.Gheorghe pentru a i se aduce la cunoștiință de ce este cercetat penal şi pentru a I se înapoia obiectele şi documentele ridicate cu ocazia percheziţiei, subcomisarul Pârvan Bogdan, al cărui mamă este consilierul local Rodica Pârvan, i-a refuzat dreptul de a fi asistat de un apărător şi nici în acest moment nu ştie de ce este acuzat.
Avocatul Stătulescu Cristinel, a fost cercetat de mai multe ori, în urma denunţurilor formulate de către CALINIC SABIN, decanul Baroului Covasna tradiţional şi consilier judeţean (a afirmat ca şi torţionarii comunişti că „e obligaţia mea profesională” să-l denunţe pe avocatul Stătulescu), că ar exercita profesia de avocat fără drept, însă Judecătoria Sf. Gheorghe, prin Sentinţa penală nr. 118/ 30 martie 2012, a Dosarului nr.6501/305/2011 şi Judecătoria Braşov, prin Sentinţa penală nr. 597/02.04.2013, a Dosarului nr.1545/197/2013, au stabilit că CEDO, a statuat faptul că avocaţii UNBR 2004, pot exercita profesia de avocat cu condiţia îndeplinirii exigențelor prevăzute de Legea 51/1995.
Prin Rezoluţia din data de 02 aprilie 2010, a Dosarului nr. 89/II/2/2010, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, a constatat că „prin Decizia nr. 500 A din 28.08.2009, avocatul Stătulescu Cristinel, a devenit avocat definitiv în urma promovării examenului de definitivare în profesie şi la aceeași dată, a depus jurământul în conformitate cu art. 21 din Legea 51/1995, iar prin Rezoluţia din data de 23.11.2011, a Dosarului nr. 898/P/2010, tot Parchetul de pe lângă Judecătoria Sf. Gheorghe, afirma că „nu se poate constata că numitul Stătulescu Cristinel, exrcită fără drept o profesie (aceea de avocat) , cu vinovăţie penală prevăzută de lege..”
Decanul de Covasna, Calinic Sabin, şi-a făcut şi fiica şi fiul avocaţi şi probabil crede că avocatul Stătulescu Cristinel, le fură clienţii copiilor lui.
Avocatul Stătulescu Cristinel, a intrat în greva foamei pe durată nedeterminată, pentru că nu este lăsat să profeseze, conform pregătirii şi specializării pe care o are, de către judecătorii din Sf. Gheorghe, nu este lăsat să poarte roba, cu toate că UNBR-ul din care face parte, are roba înregistrată la OSIM ca marcă înregistrată sub nr. M2004/002507 şi nu numai că are dreptul să o poarte, dar are şi obligaţia să se prezinte în fața instanţelor, doar în robă.
Toate aceste abuzuri, similare anilor de tristă amintire ai dictaturilor legionare şi comuniste, se petrec în acest moment în România lui 2013, atât la Sf. Gheorghe, cât şi în alte judeţe din ţară, instituţiile statului fiind instigate de UNBR tradiţional, prin Preşedintele Gheorghe Florea, decanii şi avocaţii lor, să-i persecute pe avocaţii din UNBR-ul legal, pentru a-i determina să se înscrie la ei, unde sunt percepute taxe exorbitante, însă nu au personalitate juridică şi vă argumentam cu următoarele:
Prin Legea nr. 3 din 17.01.1948, în vigoare – pentru desfiinţarea barourilor şi înfiinţarea Colegiilor de avocaţi din România, barourile şi Uniunea Avocaţilor din România s-au desfiinţat ca persoane juridice.
Decretul nr. 90/ 1990, recunoaşte personalitatea juridică a Uniunii Avocaţilor şi a Barourilor ca entităţi juridice de drept privat cu scop nepatrimonial, în consecinţă aceste entităţi profesionale, trebuiau să se constituie în termenul de 15 zile, termen prevăzut de art. 14, însă acest lucru nu s-a întâmplat, astfel că Barourile şi Uniunea Avocaţilor din România, nu şi-au dobândit personalitatea juridică în temeiul legilor speciale: Decretul nr. 31/ 1954 şi Legea nr. 21/1924 şi au funcţionat aleatoriu până la data de 09 iunie 1995 data apariţiei Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, (care abroga în totalitate Decretul lege 90/1990) care la art. 76, lit. e) spune, „consiliul uniunii nou ales, va adopta statutul profesiei în cel mult 90 de zile de la alegerea sa. De la data adoptării statutului, avocaţii vor exercita profesia în una din formele pentru care au optat, potrivit prezentei legi. Actualele birouri de avocaţi, prevăzute de Decretul lege 90/1990, privind unele măsuri pentru organizarea şi exercitarea avocaturii în România, îşi pot continua activitatea, în aceeleași condiţii, pe o perioadă de 3 ani, de la intrarea în vigoare a prezentei legi.
În lumina dispoziţiilor art. 76, lit. e) din Legea nr. 51/1995, avocaţii din UNBR tradiţional, au avut dreptul să profeseze, până în anul 1998, apariţia Legii 255/2004, găsind această structură, în afara legii, motiv pentru care, nu pot fi declaraţi succesori în drepturi ai Uniunii Avocaţilor din România, deoarece nici atunci şi nici acum, aceasta entitate, nu există de jure, nu să născut (înfiinţat) iar cel nenăscut nu poate avea vocaţie succesorală, în sensul prev. art. 60 alin. 5, din Legea nr. 51/1995 modificată şi nu pot face dovadă cu un Proces-verbal al bunurilor pe care le-ar fi dobândit prin succesiune.
Conform art. 1 alin. 1, din Legea nr. 304/2004, „puterea judecătorească se exercită de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de celelalte instanțe judecătoreşti stabilite de lege.”, motiv pentru care o să vă cităm aleatoriu, din jurisprudenţa existentă.
ICCJ, Secţia Penală, prin Decizia nr. 3271/22 sept. 2010, a Dosarului nr. 629/36/2010, afirmă că UNBR 2004 „şi barourile judeţene, au fost înfiinţate şi funcţionează în baza unui act constitutiv şi a unui statut, care au ca temei legal Constituţia României şi dispoziţiile Legii 51/1995 modificată, temei legal care stă la baza exercitării atribuţiilor specifice profesiei de avocat..”
ICCJ, Secţia Penală, prin Decizia nr. 5797/04 dec. 2007, a Dosarului nr. 544/45/2007, se afirmă că „învinuitul, exercita profesia de avocat în baza unei legitimități dobândită pe calea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile şi în condiţiile deţinerii documentaţiei care îl autorizează şi îi conferă dreptul de a exercita profesia de avocat.”
Tribunalul Bucureşti, confirma cu autoritate de lucru judecat, prin Decizia penală definitivă nr. 707/12 mai 2010, a Dosarului nr. 22625/299/2009, că avocaţii UNBR 2004 ” deţin documentaţia care îi autorizează la exercitarea profesiei de avocat, spre deosebire de Baroul Bucureşti tradiţional, care nu are o lege de înfiinţare, ori o hotărâre judecătorească de înfiinţare, ori un act constitutiv, noul Barou Bucureşti există şi funcţionează în baza acestor acte.”
Judecătoria sectorului 1, Bucureşti, prin Sentinţa penală nr. 1251/15 dec. 2010, a Dosarului nr. 48004/299/2010, afirmă că „UNBR, sunt înfiinţate legal din anul 2004 şi de atunci până în prezent, nu au fost desfiinţate, iar barourile înfiinţate, s-au organizat şi funcţionează în baza Legii nr. 51/1995.” şi mai spune că „s-a solicitat prin adresa nr. 2425712/03.06.2009, petentei UNBR (tradiţional) din Buc. Splaiul Independenţei nr. 5, sector 5, să înainteze în fotocopie documentele de înfiinţare ale instituţiei, însă aceasta nu a putut prezenta documentele respective”.(deoarece nu le au, pentru că nu s-au înfiinţat)
Cele mai sus, au fost confirmate de către 1149 de magistraţi (407 procurori şi 742 judecători) care au pronunţat 407 soluţii de netrimitere în judecată, confirmate de 344 instanțe judecătoreşti (742 judecători) şi au fost 29 de hotărâri judecătoreşti de achitare.
Există în acest sens şi o practică unitară a Înaltei Curţi de Casație şi Justiţie, care în 9 Decizii definitive, nr. 4751 din 15 oct. 2007, nr. 5321 din 7 nov. 2007, nr. 5797 din 4 dec. 2007, nr. 2094 din 10 iunie 2008, nr. 1561 din 7 mai 2008, nr. 510 din 22 iunie 2009, nr. 3271 din 22 sept. 2010, nr. 3507 din 7 oct. 2010 şi nr. 3516 din 8 oct. 2010, statuează faptul că, documentaţia UNBR-ului 2004, îi autorizează şi le conferă dreptul de a exercita profesia de avocat şi nu li se poate reproşa faptul că exercită fără drept această profesie, nefiind îndeplinite condiţiile impuse de latura obiectivă şi cea subiectivă a infracţiunii de exercitare fără drept a profesiei de avocat.
av. Hasasiu Steluţa Maria
