Cozmin Guşă a fost pus sub învinuire în dosarul fraudei de la Realitatea TV. Guşă s-a prezentat joi la sediul DNA, unde i-a fost prezentat materialul de urmărire penală.
Cozmin Guşă este pus sub urmărire penală în dosarul Realitatea Media, alături de alte 12 persoane, între care partenerul său de afaceri, Maricel Păcuraru, potrivit rtv.net.
Cozmin Guşă susţine că întregul dosar este fabricat pe baza unui denunţ calomnios: „Este o poveste legată de Realitatea TV şi oamenii deranjaţi de Realitatea TV… Ponta şi Ghiţă… Ghiţă e deranjat că trebuie să returneze conform plângerilor foarte mulţi bani, în acelaşi timp face probleme Realităţii TV ca să o aducă în faliment pentru că în perioada de management a făcut foarte multe ilegalităţi. Sunt la curent cu toate actele pe care le-a semnat. Astea sunt speculaţii pe baza unui denunţ calomnios. Doamne ce tare bate vântul. Am vorbit de Vântu. Ruşine să le fie nu doar pentru faptul că ne creează nouă probleme, ci mai ales pentru că printre alţii, domnii Ponta şi Ghiţă nu se gândesc la misiunea unei televiziuni. Avem o problemă. Suntem responsabili şi am fost mereu. Avem o problemă de neîncasări. Firmele de publicitate nu ne plătesc. Mai avem nevoie de câteva zile până stabilizăm această situaţie. Aceşti oameni să-şi tragă pe seamă că zvonurile pe care le spun afectează familiile celor de la Realitatea TV”.
În dosarul fraudei de la Realitatea TV sunt urmărite penal 13 persoane: Cozmin Guşă, Maricel Păcuraru, Mirel Mircea Amariţei, Sorin Ionuţ Barbu, Fabian Schwartzenberg, fratele omului de afaceri Elan Schwartzenberg, Daniela Madi Ionescu, Monica Hoffman, Adrian Radu, Adrian Marian Vîlsan, Tamara Bătrînache, Ioana Nadolu, Geraldina Neagoe şi Carmen Stăncescu. Aceştia sunt acuzaţi că, în cadrul procedurii insolvenţei Realitatea Media, au antedatat contracte de cesiune, pentru a prejudicia societatea.
În acelaşi dosar mai sunt urmărite penal alte nouă persoane, printre care fratele lui Elan Schwartzenberg, Fabian Schwartzenberg, şi Monica Hoffman, o apropiată a lui Elan Schwartzenberg, sunt urmărite penal pentru infracţiuni ce au avut ca scop influenţarea deciziilor privind SC Realitatea Media SA şi preluarea acesteia.
Potrivit rechizitoriului, aceştia sunt implicaţi „în fapte care se circumscriu infracțiunilor de spălarea banilor, complicitate la înșelăciune, bancrută frauduloasă, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor sub forma complicității, a participației improprii sau a tentativei, fals în înscrisuri sub semnătură privată”.
Din rezoluția de începere a urmăririi penale a rezultat faptul că există date şi indicii temeinice potrivit cărora, în 2011 şi 2012, învinuiții, aparent acţionari majoritari sau acţionari minoritari, au derulat acţiuni infracţionale pentru influențarea deciziilor în cadrul procedurii insolvenței, în mod direct sau prin persoane fizice ori juridice interpuse, în scopul influențării deciziilor referitoare la SC Realitatea Media SA şi preluării controlului asupra acesteia, susţin anchetatorii.
La instrumentarea acestui dosar, procurorii au beneficiat de sprijinul lucrătorilor din cadrul I.G.P.R. – Direcţia de Investigaţii Criminale şi din cadrul Brigăzii Specializate de Intervenţii a Jandarmeriei Române.
Scopul urmărit de fiecare dintre învinuiții din cauză a fost asigurarea controlului asupra deciziilor luate în cursul procedurii insolvenței, astfel încât să înscrie o sumă cât mai mare în tabelul creanțelor care determina schimbarea componenței Comitetului Creditorilor al societății aflate în insolvență și a numărului de membri.
Astfel, din probele administrate în cauză a rezultat că demersurile infracționale au fost derulate pe două paliere:
Pe un palier, demersurile infracționale au fost derulate de un învinuit care, deși avea doar calitatea de persoană interpusă, s-a erijat în patron și a solicitat intrarea în insolvență. Apoi, folosindu-se de persoane juridice ori fizice interpuse, s-a erijat în creditor al SC „Realitatea Media” SA și, sub pretextul finanțării acesteia, prin mărirea succesivă a creanței (prin înscrieri de contracte de cesiune ori facturi fictive în contabilitate) a urmărit să se înscrie în tabelul definitiv al creanțelor cu 52% din totalul creanțelor și a urmărit înstrăinarea mărcilor Realitatea Media.
Potrivit probelor administrate, suma inițială de 5.000.000 euro folosită pentru creditarea SC „Realitatea Media” SA provenea din evaziune fiscală sau din contracte fictive de împrumut.
Pe un alt palier, demersurile infracționale au fost derulate și de alte persoane – acționari minoritari – care, în complicitate cu persoane fizice și persoane juridice, au falsificat, prin antedatare, contracte de cesiune, iar prin interpuși, au înregistrat modificări fictive ale structurii acționariatului pe care le-au depus la Oficiul Registrului Comerțului. Faptele au fost desfășurate în același scop al obținerii unor foloase bănești.
