Curtea Constituţională va judeca pe 15 octombrie o excepţie de neconstituţionalitate privind articolul 125 din Codul Penal şi legea 27/2012 care anulează posibilitatea prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor. Specialiştii contactaţi de gândul au explicat că, dacă legea este declarată neconstituţională, atunci dosarele privind crimele comise la Revoluţia din 1989, dosarele mineriadelor şi dosarele torţionarilor vor fi îngropate definitiv.
Astfel că torţionari precum Alexandru Vişinescu, Ion Ficior sau vinovaţii pentru cei peste 1000 de morţi de la Revoluţie vor scăpa de anchete, de trimiterea în judecată şi eventuale condamnări. Excepţia care pune în pericol aceste dosare a fost ridicată de Nicolae Trebuian, un condamnat de drept comun.
Curtea Constituţională a avut pe lista de şedinţă din 24 septembrie o excepţie de neconstituţionalitate venită de la Curtea de Apel Timişoara. Este vorba de o excepţie referitoare la articolul 125 din Codul Penal. Acest articol spune următoarele: „Prescripţia nu înlătură executarea pedepselor principale în cazul: a) infracţiunilor contra păcii şi omenirii, indiferent de data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare; b) infracţiunilor prevăzute la art. 174-176 şi al infracţiunilor intenţionate urmate de moartea victimei”. Vezi aici textul complet de lege.
Acest articol a fost modificat cu forma de mai sus în 2012 prin legea 27. Scopul a fost acela a anula posibilitate prescripţiei răspunderii penale pentru infracţiunile de omor (omor, omor calificat, omor deosebit de grav şi infracţiuni intenţionate care au avut ca urmare moartea victimei) pentru care nu s-a împlinit termenul de prescripţie la data intrării în vigoare a acestei legi.
Codul Penal în vigoare, modificat cu legea din 2012, face posibil ca dosarele Revoluţiei să poată fi cercetate, trimise în judecată şi soluţionate fără a exista teama că se va atinge prescripţia şi că presupuşii vinovaţi vor scăpa.
Deschise după Revoluţia din1989 de Parchetul Militar, dosarele Revoluţiei au anchetat modul în care autorităţile au suprimat prin forţă protestele românilor. Conform datelor oficiale, în Revoluţia româna din decembrie au murit 1.142 de persoane, au fost rănite 3.138, iar alte 760 au fost reţinute. Timp de 23 de ani aceste dosare nu au fost trimise în judecată.
Ce efect ar avea declararea neconstituţională a articolului 125 din Codul Penal
Astfel, legea 27/2012 aplicată în dosarul Revoluţiei făcea posibilă anchetarea, trimiterea în judecată şi condamnarea vinovaţilor din dosarul Revoluţiei fără să existe posibilitatea prescripţiei. Aceeaşi situaţie se aplică şi în cazul dosarelor care privesc Mineriadele din anii `90.
Experţii consultaţi de gândul, judecători şi procurori au explicat că declararea neconstituţională a articolului 125 din Codul Penal, respectiv a legii 27/2012, ar avea ca efect direct şi închiderea dosarelor torţionarilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior. De asemenea, ar face inutilă şi cercetarea, urmărirea penală şi trimiterea în judecată a celorlalţi 33 de torţionari aflaţi în viaţă descoperiţi de Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului. Sesizările trimise de IICMER la parchet pe numele torţionarilor Vişinescu şi Ficior au la bază exact prevederile din legea 27/2012 care înlătură prescripţia în cazul unor fapte precum cele comise de cei doi torţionari. În cazul Vişinescu, Parchetul General a început urmărirea penală pentru genocid. Pentru infracţiunea de genocid prin legea 27/2012 textul a fost modificat astfel încât pentru această infracţiune să nu intervină prescripţia indiferent de „date la care faptele au fost comise”. Dacă legea este declarată neconstituţională, această sintagmă dispare din codul penal, iar faptele lui Vişinescu ar putea fi considerate prescrise.
O decizie de neconstituţionalitate pe articolul din legea 125 ar duce şi la închiderea definitivă a dosarelor Revoluţiei şi a dosarelor Mineriadelor.
Cine a sesizat Curtea Constituţională
Excepţia de constituţionalitate, care poate duce la închiderea celor mai sonore dosare din istoria postdecembristă, a fost aprobată de judecătorii Curţii de Apel Timişoara. Pe 5 decembrie 2012, Curtea a admis solicitarea formulată de Nicolae Trebuian de sesizare a Curţii Constituţionale. Acesta a fost condamnat de instanţele din România la şase ani de închisoare pentru vătămare deosebit de gravă. După ce în anul 2000 a fost emisă sentinţa definitivă, acesta nu a fost găsit de autorităţi şi a fost dat în urmărire.
După ce a fost prins de autorităţi, Trebuian a contestat executarea pedepsei. În sesizarea către CCR, Nicolae Trebuian a menţionat în esenţă că a fost prins de autorităţi după ce termenul de prescripţie pentru executarea pedepsei în cazul său a fost împlinit şi că, de fapt, nu trebuia să fie încarcerat. Acesta se baza pe codul penal înainte ca el să fie modificat prin legea din 2012. Ori legea 27/2012 cuprindea şi această situaţie. Solicitarea sa de sesizare a Curţii Constituţionale a fost admisă. Astfel că pe 15 octombrie judecătorii CCR ar putea decide dacă vor declara articolul de lege neconstituţional având ca efect imediat închiderea definitivă a dosarelor Revoluţiei, Mineriadelor şi dosarele torţionarilor comunişti.
IICCMER: Dosarele Revoluţiei se vor închide cu NUP
IICMER susţine că dacă legea va pica la CCR, toate dosarele Revoluţiei vor fi soluţionate prin neîceperea urmăririi penale. „Consecinţa ar fi că faptele de la Revoluţie pentru care nu se îndeplinise termenul de prescripţie în martie 2012 (şi care deveniseră astfel imprescriptibile) vor fi prescrise definitiv, deci nu se mai poate atrage răspunderea penală a făptuitorilor. Toate denunţurile vor fi soluţionate prin rezoluţii de neîncepere a urmăririi penale. Precizăm că modificarea din 2012 nu are niciun efect asupra faptelor de omor pentru care termenul de prescripţie a răspunderii penale era deja împlinit”, spune IICCMER, într-un comunicat public.
Andrei Muraru: „Admitere a excepţiei de neconstituţionalitate ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”
Preşedintele IICCMER, Andrei Muraru, suţine într-o scrisoare trimisă CCR că declararea legii ca fiind neconstituţională ar duce la un blocaj greu de reparat. Acesta mai afirmă că rostul legii 27/2012 a fost acela de a securiza posibilitatea cercetării crimelor comise în perioada comunistă. „Această lege sancţionează încălcarea dreptulului la viaţă, cel mai important dintre toate drepturile şi libertăţile recunoscute ale omului. De aceea, acest act normativ reprezintă o necesitate pentru societatea românească, care încă nu şi-a încheiat conturile cu trecutul, inclusiv din perspectiva aflării adevărului cu privire la crimele comise în decembrie 1989. Consolidarea democraţiei în România este, din punctul nostru de vedere, direct legată de sancţionarea crimelor din timpul Revoluţiei române. Aşadar, o eventuală admitere a excepţiei de neconstituţionalitate a Legii 27/2012 ar crea blocaje greu de îndepărtat în viitor”, se arată în scrisoarea semnată de Andrei Muraru, preşedintele executiv al IICCMER.
