Comunitatea de afaceri din Serbia și Agenția de Privatizare din Kosovo au intrat în conflict din cauza procedurilor de privatizare.
Camera de Comerț și Industrie a Serbiei cere ca țara să primească despăgubiri pentru companiile de stat sârbești din Kosovo care au fost vândute de guvernul de la Pristina unor cumpărători privați.
Chestiunea respectivă este importantă pentru ambele țări, în contextul în care acestea depun eforturi pentru integrarea în instituțiile europene și totodată se confruntă cu problema spinoasă a refuzului Serbiei de a recunoaște independența republicii separatiste. Potrivit Camerei de Comerț, care reprezintă interesele firmelor sârbești, Kosovo a vândut 720 de companii pentru o sumă totală de 600 milioane de euro.
„Privatizarea este ilegală deoarece guvernul de la Pristina vinde companii care au fost create prin investiții ale Serbiei și ale celorlalte foste republici iugoslave”, a declarat Zeljko Sertic, președintele Camerei de Comerț, pentru SETimes.
Sertic a adăugat că firmele respective au fost vândute pentru sume mult mai mici decât valoarea lor și că cumpărătorii nu au fost selecționați pe baza prețului oferit, ci după etnia lor. El a afirmat că o fabrică de bere din Pec a fost vândută omului de afaceri albanez Ekrem Luka pentru 10 milioane de euro, deși experții din industria berii au declarat că această companie valorează 100 milioane de euro.
„Serbia a trimis autorităților de la Pristina reclamații cu privire la felul în care s-a făcut vânzarea, dar acestea nu le-au acordat până acum atenție”, a spus Milivoje Miletic, directorul Biroului pentru Cooperare Regională al Camerei de Comerț.
Miletic a declarat că Serbia este interesată de 30% din restul de companii pe care Agenția de Privatizare din Kosovo (KPA) intenționează să le vândă. Biroul guvernului sârb pentru Kosovo și Methohia este implicat de asemenea în încercarea de a soluționa disputa.
„Acordul de la Bruxelles dintre Belgrad și Pristina prevede că grupul de municipalități sârbe din Kosovo și Metohia are propria proprietate, așa că va trebuie să stabilim cât de mult din proprietatea companiilor respective aparține Serbiei”, a declarat Aleksandar Vulin, directorul biroului Serbiei pentru Kosovo și Methohia.
Vulin a adăugat că următoarele negocieri dintre Belgrad și Pristina vor cuprinde discuții asupra proprietății și economiei, chestiuni care îi afectează pe sârbii din Kosovo și Metohia. Deși Serbia nu a cerut remedierea situației în instanță, Vulin nu a exclus această posibilitate.
„Serbia va căuta modalități de a proteja proprietatea și va cere despăgubiri, inclusiv [prin] instanțele responsabile pentru asemenea acțiuni”, a spus Vulin.
Dusan Janjic, directorul Forumului pentru Relații Etnice din Belgrad, a declarat publicației SETimes că vânzarea companiilor din Kosovo îi prejudiciază îndeosebi pe foștii angajați sârbi ai acestora.
„Ei și-au pierdut locurile de muncă în 1999, când Serbia s-a retras din Kosovo, iar UNMIK a decretat ulterior că doar angajații care erau pe statele de plată ale companiei la data la care aceasta a fost privatizată au dreptul la despăgubiri sau la participarea la distribuția veniturilor din privatizare”, a spus Janjic.
Înaintea destrămării Iugoslaviei, țara a investit până la 2% din PIB pentru a stimula dezvoltarea în Kosovo. Potrivit estimărilor Camerei de Comerț, Serbia a furnizat aproximativ 40% din cei 3,29 miliarde de euro care au fost investiți în Kosovo între 1965 și 1990.
În prezent, companiile din Serbia au aproximativ 1 350 de clădiri în Kosovo, iar fondul de stat pentru dezvoltarea Serbiei, care alocă fonduri pentru dezvoltarea economică, are în proprietate 163 de companii din Kosovo, în valoare de peste 180 milioane de euro.
KPA se ocupă de vânzarea activelor deținute social și de stat din Kosovo.
„Orice acțiune eventuală întreprinsă de alte instituții este ilegală și nu este valabilă”, a spus Arta Gosalci, purtătorul de cuvânt al agenției.
