JUSTIŢIE. Tribunalul Teleorman a admis, în 29 decembrie, cererea lui Mircea de Hohenzollern, susţinută de fiul său Paul, de recunoaştere a hotărârii Tribunalului din Lisabona, din februarie 1955, care stabilea că el era fiul legitim al lui Carol al II-lea, hotărârea instanţei nefiind definitivă.
„Admite cererea prinţului Carol Mircea Grigore de Hohenzollern de România prin moştenitori, dispune recunoaşterea, în România, pentru a benefia de puterea lucrului judecat, a sentinţei civile a Secţiei I a Tribunalului Lisabona“, se arată în decizia din 29 decembrie a Tribunalului Teleorman. Decizia instanţei poate fi atacată cu apel, în 15 zile de la redactarea şi comunicarea hotărârii, la Curtea de Apel Bucureşti. Nu este prima dată când Prinţul Paul de România obţine o decizie favorabilă la Tribunalul Teleorman.
De fiecare dată, însă, avocatul Casei Regale a atacat decizia, dosarul ajungând în final, prin recurs, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Instanţa supremă a casat, de asemenea, de fiecare dată, sentinţa atacată şi a trimis dosarul spre rejudecare. Procedura exequator (n.r. acţiunea pentru recunoaşterea înscrisurilor şi hotărârilor străine) a fost iniţiată la Tribunalul Bucureşti, în 1991. Dosarul a urmat un traseu complicat, fiind trimis de trei ori spre rejudecare. Prin strămutare, dosarul a ajuns la Tribunalul Teleorman.
În urma deciziei, Paul de România va putea purta numele princiar şi va putea obţine foloase de pe urma moştenirii lui Carol al II-lea, dar nu se pune probleme obţinerii unei părţi din Castelul Peleş, care a fost moştenit direct de la Ferdinand I. De altfel, Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti a respins, în iunie 2006, cererea de chemare în judecată formulată de Paul-Philippe al României pentru anularea restituirii Domeniului Peleş emisă de Ministerul Culturii şi Cultelor în favoarea Regelui Mihai I. Paul-Philippe al României este fiul lui Carol Mircea Grigore al României, fiu al lui Carol al II-lea şi al Ioanei Lambrino. (O.M.)
