În România zilelor noastre sunt oameni care se pricep să profite de naivitatea celor din jur. Un caz devenit tipic îl constituie escrocheria cu maşini de cusut. Unii ,,întreprinzători” s-au priceput să profite de pe urma vâlvei create în România în jurul acestor obiecte de colecţie. Ca în orice escrocherie, ţi se promit foarte mulţi bani, şi chiar siguranţ a că îi vei câştiga, iar atunci când îţi dai seama că ai fost înşelat, este prea târziu.
Febra maşinilor de cusut
Maşinile de cusut marca „Singer” au creat o adevărată isterie în România pe la mijlocul anilor -90. Se zvonea atunci că există cumpărători dispuşi să plătească sume astronomice pentru un astfel de obiect. Fabulaţ iile au luat o asemenea amploare încât toată lumea alerga în acele vremuri înnebunită după o astfel de maşină. Nepoţii sunau la bunici, bişni- ţarii începuseră să îşi viziteze vecinii mai în vârstă, apăruse o reală reţea de intermediari. Cum maşini de cusut marca „Singer” existau destule în Româ nia, mulţi posesori au început deja să viseze cum îşi vor cheltui zecile de mii de dolari. Şi pentru că era nevoie de o explicaţ ie care să îi robească şi mai mult pe românii excitaţi la maximum de perspectiva câştigului, au apărut două teorii.
Teoriile cele mai aberante prind cel mai bine
Prima dintre teoriile sus menţionate spunea că unele maşini „Singer” au în componenţă piese din platină, în greutate de opt kilograme, şi asta le face valoroase. A doua variantă, mult mai utopică, delirantă chiar, spune că, în timpul persecuţiilor naziste, evreii au depus sume uriaşe în bănci din Elveţia şi au notat numerele conturilor pe mai multe astfel de maşini „Singer”, care s-au răspâ ndit apoi în întreaga Europă. Astfel, în momentul de faţă, cel care încearcă să obţină acum aceste maşini de cusut este chiar Mosadul!
Singer îţi descoase buzunarele
Profitând de această poveste, care între timp a mai pierdut din anvergură (o fi găsit Mosadul toate maşinile din Europa?! Nu ne-ar mira!), cineva s-a gândit să câştige ceva bani. Respectivii au dat două anunţuri în suplimentele de mică publicitate ale unor cotidiane locale, anunţuri care sunau ceva de genul: „Viena-Austria, cumpăr maşini de cusut vechi, originale de toate tipurile: Naumann, Singer, Grizner, Zinger, Kaizer. Se oferă 24.000- 45.000 de euro. Program 09- 19”. La toate anunţurile urmau desigur numerele de telefoane mobile, dar nicio adresă, niciun număr de telefon fix. Anunţurile au corp mare de literă pentru a sări în ochi şi sunt aşezate, unul după altul, primele două de la rubrica publicitară „Cumpărări diverse” din ziar. Am încercat din curiozitate să sunăm de nenumărate ori, în zile diferite. În zadar. Niciunul dintre telefoane nu era deschis.
De fiecare dată am fost întâmpinaţi cu mesajul: „Aţi accesat căsuţa vocală a abonatului 07… După semnalul sonor, înregistraţi mesajul. Pentru a încheia, închideţi telefonul”. Pe unul dintre numere nici măcar nu mai era spaţiu pentru mesaje, ceea ce înseamnă că posesorul cartelei nu a mai accesat-o în ultima vreme. Robotul ne-a răspuns: „Aţi accesat mesageria vocală a abonatului… Ne pare rău, dar nu există spaţiu disponibil pentru a înregistra mesaje noi. La revedere”. Întrebându-ne care este de fapt şmecheria, am reuşit să găsim două posibile răspunsuri. Este bine ştiut că unele companii de telefonie mobilă au un sistem de recompensare financiară a posesorilor de cartele pre-pay care primesc un anumit număr de apeluri. În acest fel oamenii noştri ar putea câştiga sume bunicele păstrând cele trei sim-uri într-un sertar oarecare şi lăsând activată mesageria vocală.
Dincolo de această explicaţ ie stau mai multe plângeri depuse la poliţie, împotriva unor escroci care practică ceea ce oamenii legii numesc ,,înşelă ciune prin metoda maşinii de cusut”. Procedura e simplă, ingenioasă şi are şanse mari de reuşită. Totul porneşte de la un anunţ de genul celui citat mai sus, la mica publicitate. Posesorii de maşini de cusut telefonează şi sunt rugaţi să citească seria înscrisă pe carcasa obiectului. Li se confirmă imediat că seria maşinii este bună şi că sunt aşteptaţi să primească 40.000 de euro. Numai că… există o mică problemă. Li se spune că mai e nevoie de o altă maşină de cusut pe care se află înscris restul codului, de care cumpărătorii au nevoie. Aceştia ştiu chiar şi la cine se află, ba au chiar şi numărul de telefon al proprietarului maşiniipereche.
Contactat, acest al doilea proprietar se arată foarte sceptic în legătură cu astfel de poveşti, dar e dispus să îşi vândă maşina cu 2.000-3.000 de euro. Un preţ convenabil, din perspectiva câştigului de 40.000 de euro, nu-i aşa? Cei care cad în plasă şi plătesc câteva mii de euro pentru maşina de cusut-pereche se grăbesc apoi să îi telefoneze cumpărătorului, frecându-şi deja mâinile cu satisfacţie. Cumpărătorul nu le va mai răspunde însă niciodată, căci el a fost înţeles încă de la început cu cel de-al doilea vânzător, ,,scepticul”, cu care, de fapt, împarte banii. Plângerile la poliţie ale păgubiţilor nu au prea mari şanse de izbândă, căci e aproape imposibil să găseşti pe cineva după numărul unei cartele pe care o poate cumpăra de la orice chioşc şi e foarte greu de demonstrat înţelegerea prealabilă a celor doi escroci. (A.F.)
