Albanezii din Kosovo îmbrățișează protestele stradale ca modalitate de a se opune corupției percepute, schemelor de privatizare eșuate și politicilor guvernamentale controversate, însă această practică a declanșat o dezbatere cu privire la succesul activismului.
Protestele au început în primele zile ale lunii februarie, după ce cetățenii au fost suprataxați la facturile lor energetice, dar acum s-au extins la alte chestiuni, precum investigațiile EULEX asupra crimelor de război din Kosovo.
„Dacă există atât de multe proteste și mesaje diferite, oare mai dau acestea vreun rezultat?”, a întrebat Muhamed Abdyli. „Asemenea dileme… apar după ce vedem atât de mulți oameni diferiți în proteste, bărbați și femei în vârstă, copii, studenți, toți supărați de condițiile dificile de trai”, a afirmat Abdyli.
Abdyli a declarat că oamenii ies pe stradă în convingerea că vor cere și vor primi transparență și eficiență de la guvern și vor obține prosperitatea. „Dar există un paradox: nimeni nu îi împiedică pe oameni să protesteze, însă nimeni nu îi ascultă”.
Saranda Pajaziti nu este de acord, spunând că activismul produce un sentiment de optimism care se soldează cu angajarea cetățenilor în viața publică.
„Protestele… au arătat cultura politică a societății noastre, au oferit prima licărire de lumină de la capătul tunelului, care pentru unii era doar o frază cunoscută ca optimism imaginar. De această dată însă, ei au părut cu adevărat puternici și convingători”, a spus ea. „Aceasta arată faptul că societatea este conștientă și persistentă în adresarea fermă a cererilor sale și în insistența asupra tragerii la răspundere a instituțiilor vinovate pentru abuzuri”.
Parlamentarul kosovar Blerta Deliu a spus că nimeni nu este împotriva protestelor câtă vreme acestea rămân pașnice. „Este dreptul fiecărui cetățean de a protesta și de a-și exprima supărarea civică, însă în cadrul limitelor prin care un asemenea protest exprimă supărarea oamenilor, dar nu servește sub nicio formă drept instrument pentru anumite agende politice”, a declarat Deliu publicației SETimes.
Shqipe Pantina, activist al societății civile, a afirmat că Kosovo nu a creat o cultură a cetățenilor în permanență activi, care să îi tragă la răspundere pe oficiali.
„Există ideea că cetățenii nu au nicio putere de a schimba ceva. Toată presiunea exercitată asupra corporației energetice nu s-a soldat cu niciun răspuns al guvernului, ceea ce i-a dezamăgit și mai mult pe oameni”, a declarat Pantina publicației SETimes.
Alții sunt de asemenea sceptici că protestele vor avea un impact. „Protestul s-a încheiat și ne vom întoarce acasă fără să asistăm la schimbare. Deoarece nimeni nu dă dovadă de responsabilitate”, a afirmat Pajtimi.
„În primul rând, protestele reprezintă un pas dincolo de activismul din rețelele sociale precum Facebook sau Twitter. În al doilea rând, după cum se întâmplă foarte rar în Kosovo, acestea au fost organizate în mod sincer de cetățeni, fără niciun grup politic în spatele lor”, a afirmat Flandra Syla, un tânăr activist și personalitate de televiziune, publicației SETimes.
Alții au afirmat că motivul pentru care protestele nu au impact este mai mult de natură tehnică. „Aceste proteste sunt organizate rar. Acestea ar trebui organizate mai des și cu mai mare intensitate, în caz contrar va fi foarte dificil să obținem ceva”, a afirmat Berat.
Sursa: Southeast European Times
