Primarul Capitalei Sorin Oprescu a declarat, sâmbătă, că va ataca în instanţă bugetul Municipiului Bucureşti.
„Este un buget paralel, care s-a născut spontan, azi dimineaţă, la comandă politică, care nu face altceva decât să distrugă toate domeniile de activitate”, a spus Oprescu, după ce consilierii generali au aprobat proiectul de buget al Municipiului Bucureşti.
Bugetul Capitalei a fost aprobat de Consiliul General, cu aproximativ 80 de modificări, propuse de consilierii USL, aleşii PDL din consiliu părăsind sala înainte de vot, iar cei ai PPDD abţinându-se.
Primarul Capitalei a explicat că două lucruri i-au atras atenţia, atunci când au fost citite modificările, respectiv faptul că au fost luaţi bani de la investiţii care sunt „pe cale de terminare” şi că nu se respectă legea.
„Nu cred că acest buget poate să fie funcţional şi este legal şi poate să aducă dovada de oportunitate”, a mai spus edilul Capitalei despre buget, pe care l-a caracterizat ca fiind făcut „pe picior în baie”.
„Forma de buget pe care am propus-o şi pe care am discutat cu toţi liderii (din CGMB ai partidelor politice, n.r.) primeşte un buget nou, făcut azi-dimineaţă. Cine a făcut acest lucru este responsabil. Din acest lucru nu câştigă decât hotărârea politică aberantă, luată la nivel de doi primari de Bucureşti”, a mai arătat edilul Capitalei. Întrebat ce urmează să facă în legătură cu bugetul, primarul general a spus că, după ce aparatul executiv al municipalităţii va face o analiză, în funcţie de rezultat, ar putea ataca în instanţă bugetul aprobat.
„Îmi fac o analiză pe un buget absurd, o să-şi pună toţi costumele de oameni absurzi şi-o să facă analiză pe buget, iar dacă o să am şi dovada materială că acest buget nu se închide, am să-l atac în instanţă şi o să fac altă şedinţă prin care sigur că românului o să-i vină mintea la cap”, a mai spus Oprescu.
Bugetul general al Capitalei pentru anul în curs este de 4,52 miliarde de lei, din care bugetul local este de 3,8 miliarde de lei. Diferenţa o reprezintă veniturile spitalelor de la casa de asigurări de sănătate şi alte venituri proprii prin care spitalele îşi suportă cheltuielile pe care municipalitatea nu poate legal să le suporte, precum cheltuielile cu personalul, dar şi veniturile proprii ale altor instituţii precum cele de cultură şi artă.
