Fumul de pe coşul de la Vatican este negru. Aşa cum era de aşteptat, primul tur de scrutin pentru alegerea noului Papă, care a avut loc marţi seară, nu a avut un rezultat.
Biserica Catolică, ce traversează o situaţie inedită din cauza primei demisii a unui papă în 700 de ani, va alege în această săptămână un Suveran Pontif care să poată înfrunta numeroase provocări, cum ar fi laicizarea societăţii, persecutarea creştinilor sau scandaluri interne, relatează AFP.
Conclavul, care se va deschide marţi, ar urma să fie scurt, de două sau trei zile maximum, a anticipat părintele Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, în faţa a aproximativ 5.000 de jurnalişti acreditaţi, care aşteaptă faimosul fum alb.
Alegerea celui de-al 266-lea Suveran Pontif va pune capăt unei luni agitate, care a început la 11 februarie, atunci când Papa Benedict al XVI-lea şi-a anunţat în mod neaşteptat demisia, la vârsta de 85 de ani.
Într-un scurt mesaj în latină adresat cardinalilor, un Papă german aflat la capătul puterilor a anunţat că „renunţă” la a mai conduce „barca lui Petru”. El a recunoscut că forţele sale sunt în declin în faţa provocărilor ridicate de o lume în permanentă schimbare. Acest gest umil a stupefiat Biserica şi a fost salutat în lumea întreagă.
La 28 februarie, fără o ceremonie dar cu emoţie, Joseph Ratzinger s-a retras, afirmând că va rămâne alături de cei 1,2 miliarde de catolici în rugăciune.
Raportul de forţe este dezechilibrat: 60 dintre cei 115 cardinali sunt europeni (dintre care 28 italieni), în timp ce doar 19 sunt latino-americani, 14 nord-americani, 11 africani, 10 asiatici şi un australian.
În ultimele zile, au circulat mai intens numele a trei „favoriţi”: canadianul Marc Ouellet, brazilianul Odilo Scherer, italianul Angelo Scola. Toţi sunt bărbaţi energici şi siguri din punct de vedere doctrinal, nu sunt revoluţionari şi sunt respectaţi, deşi le lipseşte charisma. Aceştia au puncte în comun cu mentorul lor, Joseph Ratzinger.
Aceste alegeri au loc într-un context complicat pentru Biserică: dificultatea de a-şi transmite mesajul în lumea occidentală, decreştinizarea masivă în unele ţări, tensiuni cu islamul, scandaluri de pedofilie şi de corupţie în rândul clericilor, până la episcopi, diviziuni şi proastă gestionare în Curie (Guvernul central), ilustrată de scandalul privind scurgerile de cdocumente „Vatileaks”. În acelaşi timp, numărul de catolici creşte rapid în multe ţări din sud, iar Biserica este implicată pe numeroase planuri.
Conclavul care îl va alege pe noul Papă, în cifre
Colegiul cardinalilor numără 207 membri, dar doar 115 dintre ei urmează să participe la alegerea viitorului Papă, relatează AFP. Doar cardinalii care au mai puţin de 80 de ani la deschiderea perioadei „sede vacante”, la 28 februarie, după demisia lui Benedict al XVI-lea, sunt autorizaţi să voteze.
În această situaţie se află 117 cardinali, dar doi dintre ei nu vor participa la conclav: cardinalul indonezian Julius Riyadi Darmaatmadja, din motive de sănătate, şi cardinalul britanic Keith O’Brien, care a renunţat să vină din cauza unor acuzaţii de „comportament sexual” inadecvat.
Scandalurile sexuale, „mizeria” care a corupt Vaticanul şi motivele pentru care Papa s-a retras
Aceşti cardinali se vor reuni la Vatican, în celebra Capelă Sixtină, pentru a-l alege pe succesorul lui Benedict al XVI-lea.
Dintre ei, 48 sunt numiţi cardinali de Ioan Paul al II-lea, iar 67 de Benedict al XVI-lea.
Dintre cei 115 cardinali electori, Europa are cei mai mulţi, respectiv 60, dintre care 28 sunt italieni. America Latină ocupă locul al doilea, cu 19 cardinali, şi este urmată de America de Nord, cu 14 cardinali.
sursa: Realitatea.net
