Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că o eventuală nouă decizie de amânare a aderării României la Schengen la Consiliul JAI de săptămâna viitoare va afecta „credibilitatea procesului”, iar ţara noastră ar putea să nu mai fie interesată şi doar să aştepte o invitaţie de la UE.
„Care este concluzia? Dacă noi nu vom obţine o decizie corectă, legitimă, (înseamnă – n.r.) faptul că acest proces bazat pe nişte criterii de vechime, pe un Tratat European, nu mai este credibil. Nu mai este credibil, nu mai sunt interesat să fac parte din acest proces. Şi e bine de reţinut. (…) Aşa cum am trăit fără Schengen, putem să trăim în continuare. Prezentăm, scoatem paşaportul, companiile, inclusiv cele occidentale, vor pierde bani şi dacă UE va dori la un moment dat, sau cei care se opun, să invite România, să o facă”, a afirmat Corlăţean, vineri seară, într-o emisiune la Realitatea TV.
„Încă o dată, pot fi raţiuni de diferite naturi şi sunt. Unele ce ţin de culoarea ideologică a familiei din care faci sau nu parte, ţin de alegerile dintr-o ţară sau alta, dar vă aduc aminte că acesta nu este un argument. Anul acesta vor fi alegeri în Germania, anul viitor vor fi alegeri europene în toată Europa, vor fi alegeri municipale în Franţa, unde primarii, dacă e să mergem pe argumentul acesta, fie că sunt de dreapta sau de stânga, vor spune „Dom’ne, avem probleme cu migraţia”, iar se vor juca electoral lucrurile acestea, romii şi mai ştiu eu ce”, a spus ministrul de Externe.
El a subliniat că problema de credibilitate în cazul unei noi amânări devine a ţărilor care se opun.
„Câtă vreme noi suntem corecţi, facem toate demersurile şi îndeplinim criteriile şi eventual, spun eventual, mai avem până la ziua reuniunii, s-ar decide încă o dată amânarea, atunci daţi-mi voie să vă spun că cei care se opun au o problemă de credibilitate (…) Ori, dacă orice aş face, oricât aş îndeplini criteriile şi supracriteriile, au fost şi măsuri suplimentare anul trecut, le-am acceptat, le-am îndeplinit, oricâţi bani am băga, un miliard de euro băgaţi în securizarea frontierei şi nu ajunge, atunci daţi-mi voie să vă spun încă o dată că nu mai sunt interesat de acest proces”, a afirmat Corlăţean.
El a subliniat că eliminarea restricţiilor de la frontiera cu Ungaria în urma aderării la Schengen ar ajuta mult şi companiile europene care operează în România.
„O piaţă cu adevărat funcţională înseamnă şi eliminarea acestor restricţii la frontiera cu Ungaria, înseamnă timp pierdut, bani pierduţi, business, afaceri care sunt ţinute în loc, temporizate. Aş spune că în prima linie a susţinerii României pentru aderarea în spaţiul Schengen sunt companiile olandeze, cel mai mare investitor străin din România, companiile franceze, germane, cele străine”, a mai spus el.
Traian Băsescu reacționează
Administrația prezidențială a răspuns prompt declarațiilor minustrului de Externe. Într-un comunicat postat, sâmbătă, pe pagina de internet a instituției, se precizeză: Referitor la declaraţiile ministrului Afacerilor Externe, domnul Titus Corlăţean, din data de 1 martie a.c., cu privire la faptul că România nu va mai fi interesată să facă parte din spaţiul Schengen dacă aderarea ar fi amânată din nou, purtătorul de cuvânt al președintelui României, domnul Bogdan Oprea, face următoarele precizări:
„- Afirmaţiile domnului ministru Titus Corlăţean potrivit cărora, în cazul în care aderarea României la spaţiul Schengen va fi amânată din nou cu prilejul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne din 7 – 8 martie a.c., România nu mai este interesată de acest proces, reprezintă strict opinia personală a ministrului Afacerilor Externe şi pot fi considerate cel mult o propunere de poziţionare.
– Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se delimitează de aceste afirmaţii şi reiterează faptul că România îşi menţine întregul interes pentru aderarea la spaţiul Schengen cât mai curând.
– Domnul preşedinte Traian Băsescu îl invită pe domnul ministru Titus Corlăţean să renunţe la afirmaţii de acest gen pentru a nu crea o percepţie falsă în rândul statelor membre ale Uniunii Europene cu privire la agenda europeană a României şi îi cere, în schimb, să acţioneze pentru îndeplinirea cu prioritate a tututor condiţiilor directe si indirecte legate de acest proces. Aderarea la spaţiul Schengen constituie un drept al României şi al cetăţenilor români stabilit prin tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi consemnat ca atare în Tratatul de Aderare al României. Domnul preşedinte Traian Băsescu susţine, în continuare, că România trebuie să reuşească să se integreze în spaţiul Schengen”.
Victor Ponta îl susține pe Corlățean
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci în numele Guvernului pe tema Schengen, a declarat premierul Victor Ponta, care a precizat că Guvernul a făcut tot posibilul pentru o decizie pozitivă şi că încă speră la o astfel de decizie.
În cazul în care decizia va fi de amânare a aderării la Schengen, va fi nevoie de o soluţie politică, iar Guvernul va aştepta fără ca această temă să mai reprezinte un punct principal de discuţie, a adăugat premierul.
„Ministrul de Externe, domnul Corlăţean, nu a vorbit în nume personal, ci a vorbit în numele Guvernului de fiecare dată când a vorbit despre Schengen. Vreau să întăresc faptul că Guvernul a făcut tot ceea ce ţinea de noi pentru ca deizia de săptămâna viitoare să fie o decizie pozitivă şi eu încă am speranţe în acest sens. Dacă însă decizia va fi din nou de amânare, atunci e clar că va fi nevoie de o soluţie politică a acelui stat care se opune intrării noastre în Schengen şi noi vom aştepta, nu va mai fi pe agenda Guvernului României intrarea în Schengen ca o prioritate, ci noi suntem pregitţi şi, când se va lua decizia politică în ţara sau ţările care cred că trebuie amânat, atunci o să intrăm, însă nu o să mai fie în niciun caz primul punct de discuţii dintre România şi partenerii noştri europeni, o să fie alte puncte, nu Schengen”, a spus Ponta, pentru MEDIAFAX.
„Este un spaţiu al nuanţelor, dar, evident, suntem de partea Guvernului nostru, poziţie care a fost exprimată de ministrul de Externe într-un anumit context, dar care astăzi a fost întărită de primul ministru. România s-a achitat de toate obligaţiile pe care le implică aderarea la spaţiul Schengen, obligaţii exclusiv tehnice. România a cheltuit un miliard de euro pentru aceste lucruri. România a acceptat un pachet de condiţii şi supra-condiţii mai severe decât pentru oricine altcineva. Le-a acceptat şi le-a îndeplinit. Acesta nu este aprecierea mea sau a lui Corlăţean sau Ponta, este aprecierea tuturor partenerilor din Uniunea Europeană”, a spus Antonescu, într-o intervenţie telefonică la Realitatea TV.
Crin Antonescu: „Nu a fost niciodată şi nu are cum să fie obiectivul prioritar al României”
„În conformitate cu Tratatul, nu există niciun fel de inter-condiţionare între MCV şi aderarea la Spaţiul Schengen. Sigur, poate este o nuanţă. Domnul Corlăţean, într-un context, într-un talk-show, deci nu într-o declaraţie ritoasă a Ministerului de Externe, spunea: ‘dacă noi îndeplinim, practic, toate condiţiile, nu vom fi admişi acum în Schengen, nu ne mai interesează’. Aici este o nuanţă. Nu este vorba că nu ne mai interesează, dar Schengen ar trebui tratat cu luciditate ca un obiectiv tehnic, care nu a fost niciodată şi nu are cum să fie obiectivul prioritar al României. Sunt obiective mai importante: bugetul multianual al Uniunii care revine României, absorbţia fondurilor, MCV-ul însuşi şi problemele legate de Justiţie. Dar, aici îi dau dreptate lui Titus Corlăţean. Se poate trăi şi fără Schengen. Sunt ţări în UE, începând cu exemplul ilustru al Marii Britanii, care nu vor să intre în Schengen. România vrea, nu înseamnă că am scos din lista obiectivelor noastre acest lucru”, a spus Crin Antonescu.
Întrebat dacă aderarea la Spaţiul Schengen ar mai trebui să fie o prioritate dacă România nu va obţine un rezultat concret în luna martie, Crin Antonescu a răspuns: „Aici sunt perfect de acord cu poziţia primului ministru şi a ministrului de Externe. Dacă în condiţii foarte clare şi pe realităţi foarte clare noi nu suntem admişi în Schengen, atunci înseamnă că este o problemă a altora, nu mai este o problemă a noastră. Dacă noi am mai avea ceva de corectat, de rezolvat, de împlinit în România, în sfera de acţiune a autorităţilor româneşti, ar fi corect să spunem: bine domnule, dacă nu suntem pregătiţi, ne vom strădui să fim pregătiţi data viitoare”.
Principala ţintă a lobby-ului diplomatic pe Schengen este Germania
Titus Corlăţean a declarat, vineri seară, că Germania este principala ţintă a demersurilor politico-diplomatice ale României cu privire la aderarea la Schengen în următoarea săptămână, până la reuniunea Consiliului JAI din 7 martie unde subiectul este pe agendă.
„Haideţi să spunem că principala ţintă în săptămâna care a rămas până la reuniunea Consiliului JAI, principala ţintă a demersului politico-diplomatic, este Berlinul”, a afirmat Corlăţean, întrebat care ţară dintre Olanda şi Germania este pericolul principal pentru amânarea din nou a deciziei.
„Iar principalul demers este cel legat de Berlin. Nu este o speţă simplă. O spun foarte clar, sunt lucruri care au fost afirmate în trecut, o condiţionare a MCV şi a Schengen. Mai sunt şi alegeri în acest an în Germania, alegeri parlamentare, şi tema asta a emigraţiei şi a lucrurilor care s-ar putea întâmpla nu este o temă simplă. Eu vă asigur că facem tot ceea ce trebuie să facem în speranţa că la reuniunea de peste o săptămână a Consiliului JAI se va ajunge la o decizie favorabilă pe o soluţie de compromis. (…) Am stat chiar şi azi la telefon cu omologul meu german. Deci, contactele sunt permanente, vă asigur. Acolo este o anumită evaluare în cadrul guvernului pe chestiuni legate de Ministerul de Interne, sunt nişte lucruri pe care nu are rost să le discut public”, a spus Corlăţean.
Potrivit şefului diplomaţiei, România va cere în continuare o aderare în doi paşi, cu frontierele maritime şi de pe aeroporturi într-o primă fază, la sfârşitul lunii martie, iar apoi în o a doua fază cu frontierele terestre.
„Vă asigur că facem demersuri şi în ziua reuniunii vom vedea care este decizia. Proiectul de decizie privind România şi Bulgaria este pe ordinea de zi a Consiliului JAI (…) Nu există posibilitatea ca la reuniunile COREPER, cele care pregătesc reuniunea Consiliului JAI, pentru că România nu va accepta şi oricum există o majoritate largă să nu se amâne acest subiect. Va fi pe ordinea de zi, vom vedea la momentul reuniunii şi am pregătit, bineînţeles, o anumită gestiune a acestui subiect. În prima parte a săptămânii viitoare, Guvernul va adopta mandatul care va fi încredinţat ministrului de Interne care va reprezenta România”, a mai spus Corlăţean.
Premierul Victor Ponta a declarat, vineri seara, că România are semnale că există o mare probabilitate ca aderarea României la spaţiul Schengen să fie din nou amânată, pentru luna octombrie, la solicitarea unei ţări sau a două state care nu vor bloca aderarea, ci vor cere ca decizia să fie luată în toamnă, a declarat şi
El a explicat, la postul B1 TV, că argumentul oficial va fi legat de Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pe justiţie, dar că există şi temerea că, după aderarea la Schengen, foarte mulţi cetăţeni români şi bulgari vor emigra spre alte state.
Ponta a arătat totodată că şi preşedintele Traian Băsescu are informaţii în acest sens, inclusiv despre faptul că statele respective pot „în extremis” să nu se mai opună dacă ar exista o acţiune politică comună din partea autorităţilor române.
Marţi, premierul Ponta a afirmat că, în cazul unei decizii negative privind aderarea României la Schengen în martie, va relua eforturile de integrare pentru octombrie, arătând că, spre deosebire de preşedintele Băsescu, el are destui ani în faţă pentru rezultate, nu pentru a contabiliza doar eşec după eşec.
