Mai multe organizații critică printr-o scrisoare deschisă adresată Ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, documentul denumit Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020, pe care însăşi Comisia Europeană l-a catalogat drept shopping list.
Organizaţiile semnatare solicită Ministrului Fondurilor Europene retragerea documentului din consultare şi propunerea unei analize care să conţină viziunea Guvernului României cu privire la priorităţile de finanţare în următorul ciclu financiar şi implicit viziunea de dezvoltare a investiţiilor din România în perioada 2014 – 2020. Considerăm că potenţialele efecte ale unui asemenea document superficial sunt mult mai grave decât cele pe care le constatăm astăzi în urma slabei pregătiri şi necoordonării între cei care au stabilit priorităţile de finanţare din actualul exerciţiu financiar:
Stimate domnule Ministru,
Interesate în mod real de progresele făcute de România în pregătirea priorităţilor următorului exerciţiu financiar al UE 2014 – 2020, Institutul pentru Politici Publice (IPP), Fundaţia Alături de Voi România – Iaşi, Centrul de Asistenţă pentru Organizaţii Neguvernamentale (CENTRAS), Fundaţia Alpha Transilvană – Tg.
Mureş, Organizaţia Naţională a Persoanelor cu Handicap din România (ONPHR) au parcurs cu atenţie documentul denumit Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 constatând că documentul – pregătit cel mai probabil de echipa de consultanţi beneficiară a contractelor de asistenţă tehnică în valoare de peste 1 milion de euro acordate în cursul anului 2012 – este preponderent statistic, descriptiv pe domeniile acoperite, fără să contureze opţiuni concrete privind domeniile în care se vor face investiţiile în cadrul obiectivelor tematice identificate.
Regretăm să constatăm faptul că Guvernul României, prin Ministerul Fondurilor Europene, îşi poate asuma public un asemenea document care, în pofida a ceea ce pretinde, nu conţine elemente vizionare autentice, nu pleacă de la punctele slabe deja constatate în implementarea actualelor Programe Operaţionale (implicit de misiunile de audit ale Comisiei Europene), nu oferă idei de posibile soluţii. În schimb, documentul abundă în folosirea clişeelor (cuvântul eficient apare de numai puţin de 63 de ori) şi exprimărilor mai degrabă generale, goale de orice conţinut.
România, prin guvernanţii ei, are datoria de a prezenta Comisiei Europene dar şi opiniei publice din România un document strategic bine articulat acesta orientând fundamental dezvoltarea investiţiilor din România pe următorii ani. În condiţiile de faţă, superficialitatea documentului intitulat Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 va avea efecte mai grave decât cele pe care le
constatăm astăzi în urma slabei pregătiri şi necoordonării între cei care au stabilit priorităţile de finanţare din actualul exerciţiu financiar.
Comentariile făcute în documentul: Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 dovedesc o slabă cunoaştere atât a autorilor, cât şi a Ministerului Fondurilor Europene – care a asumat acest document – asupra realităţilor locale din România şi, mai grav pentru România, indică faptul că ideile lansate nu au plecat de la o identificare corespunzătoare a nevoilor. Altfel nu ne putem explica cum s-a reuşit ca, din toate nevoile enunţate în legătură cu grupurile vulnerabile, documentul să propună drept obiective prioritare: pentru romi – creşterea accesului grupurilor vulnerabile (ex: Roma) la resurse IT (pag. 78) iar pentru persoanele cu dizabilităţi – să se refere exclusiv la instituţionalizarea copiilor fără nicio referire la alte categorii de beneficiari ai sistemului de asistenţă socială şi la problemele acestora.
Ne întrebăm, pentru a oferi numai câteva exemple, care au fost studiile consultate de autori şi care au stat la baza recomandării privind investiţia următoarelor fonduri structurale în modernizarea şi extinderea reţelei de broadband (pag. 79, cap. Enhancing access to use and quality of information and communication 2 technologies), având în vedere că nici cea existentă în prezent nu este utilizată la capacitate maximă.
După primele luni ale anului 2013, ne-am fi aşteptat ca Ministerul Fondurilor Europene să supună consultării publice un document cu adevărat vizionar despre priorităţile de investiţii/de dezvoltare din următorii ani din România şi care să prezinte profesionist cel puţin două scenarii de structurare a programelor operaţionale: unul în situaţia în care criza economică se prelungeşte/se agravează şi altul pentru situaţia în care România va atinge obiective de dezvoltare macroeconomică prin care se va reuşi stabilizarea ţării. În schimb, prezentul document, în locul unor propuneri şi recomandări concrete, încheie mai toate secţiunile cu exprimări de tipul: „A special attention will be paid to reducing poverty and social exclusion, by promotion of integrated plans for ensuring a coherent framework for the necessary interventions in these areas” (pag. 74), sau chiar prin „special solutions need to be indentified for the major or strategic projects” (pag. 67).
Acest lucru este cu atât mai grav cu cât România este deja în întârziere în ceea ce priveşte procesul de consultare publică pe marginea priorităţilor sectoriale de finanţare 2014-2020, ministerele epuizând formal consultările tematice cu societatea civilă iar Guvernul eschivându-se de la a explica public soluţiile de reorganizare a arhitecturii instituţionale pentru a asigura un management mai eficient al fondurilor structurale viitoare. Cum deja sunt lansate în spaţiul public unele teze despre modul în care s-ar putea reorganiza aparatul public pentru o optimă gestionare a fondurilor 2014 – 2020, regretăm să constatăm că tot ce a putut recomanda documentul pe care l-aţi lansat public constă în: „improving the coordination function of the management and implementation of EU funds, both at central and regional/ territorial level, in order to improve efficiency and effectiveness of the interventions” (pag. 93 din document, referitor la
managementul fondurilor structurale).
Vă solicităm, în aceste condiţii, să vă îndepliniţi rolul de coordonator al procesului de consultare publică şi implicit de iniţiator al unui draft de document strategic privind domeniile prioritare de investiţii în 2014 – 2020, ceea ce presupune retragerea din consultare a documentului Identificarea nevoilor de dezvoltare pentru perioada 2014 – 2020 şi propunerea unuia cu adevărat profesionist.
Rămânem la fel de interesaţi în a contribui eficient la finalizarea unui document strategic pentru România şi vom urmări cu atenţie demersurile Ministerului în continuare pe această temă.
