Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, prezintă, la această oră, raportul despre evoluţia Justiţiei din România, în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.
Concluziile şi tonul acestui document urmează să aibă un impact extrem de puternic asupra procesului de aderare a ţării noastre la Spaţiul Schengen. Documentul este aşteptat cu mari emoţii la Bucureşti. Presa speculează că raportul va conţine noi critici la adresa Justiţiei din România.
Potrivit unor surse citate de Realitatea TV, raportul critică extrem de dur justiţia din România. Una din principalele nemulţumiri se referă la activitatea parlamentarilor. Oficialii CE atrag atenţia asupra faptului că nume importante din cadrul Parlamentului României, deşi sunt acuzate de fapte de corupţie sau de probleme de integritate, şi-au continuat mandatul.
Pe de altă parte, CE solicită României să găsească urgent o procedură clară prin care să-i suspende pe aceşti parlamentari până la lămurirea situaţiei lor juridice.
Totodată, oficialii UE susţin necesitatea revizuirii regulilor privind libertatea presei. Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, prezintă, la această oră, principalele concluzii ale raportului:
Este nevoie pentru stabilirea unor timpi reali de implementare a acestor reguli. Instituţiile cheie, ca ANI, au continuat să se dezvolte. Avem însă o îngrijorare: în cazul DNA, acesta a continuat să rezolve cazuri de corupţie. În legătură cu spălarea de bani, au fost făcute progrese, dar este şi o îngrijorare aici în legătură cu lipsa unor statistici.
Noul Guvern a avut o oportunitate excelentă să consolideze toate aceste lucruri. Comisia va monitoriza progresul şi va elabora un alt raport până la sfârşitul anului.
Comisia crede că România îndeplineşte condiţiile specifice pentru aderarea la Schengen. Totul a fost tratat ca un soi de exerciţiu. Nu este un raport pe Schengen, ci doar câteva dintre obiectivele pe care România trebuie să le îndeplinească.
România este într-o situaţie aparte. Şi-a luat nişte angajamente în momentul aderării. Avem un mecanism special care se aplică României şi Bulgariei. Comisia va coopera în continuare pentru a se esigura că angajamentele sunt respectate.
Există un sentiment de încredere şi, faptul că Ponta se întâlneşte cu Barroso, luni, e un exemplu bun al dialogului cu autorităţile române. E importat să transmitem mesajul că există un acord intern între preşedintele Băsescu şi Ponta, care va spori, sperăm noi, sentimentul de stabilitate în sistemul politic din România.
Am avut foarte multe întâlniri cu miniştrii-cheie din România în ultimele luni şi asta arată că avem încredere în România. Consiliul a adoptat concluzii, spunând că, din punct de vedere tehnic, România şi Bulgaria sunt gata să intre în spaţiul Schengen. Nu ştiu ce o să se întâmple în viitor.
O mass-media liberă şi pluralistă este extrem de importantă. Mulţi jurnalişti şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la mass-media din România. Am avut multe cazuri în care reprezentaţi de înalt nivel, ca judecătorii, au fost supuşi presiunii unor atacuri, hărţuiri, prin intermediul presei.
Reclamaţiile au fost primite din partea unor organisme ca CCR, CSM, ÎCCJ. Trebuie analizată această problemă. Cred că se face şi o campanie politică, dar în mai multe cazuri, s-a întrecut limita.
În ceea ce priveşte independenţa justiţiei, era de sperat ca până acum să fie un procuror general şi un şef al DNA în funcţie, iar asta nu s-a întâmplat. S-au înregistrat progrese, dar mai sunt multe de făcut.
Mecanismul de Cooperare şi Verificare – pe scurt MCV – a fost instituit odată cu aderarea României la Uniunea Europeană. Ţara noastră nu reuşise ca, până la momentul 1 ianuarie 2007, să rezolve toate probemele din sistemul judiciar. Nici până în ziua de astăzi nu au fost îndeplinite toate obiectivele.
Anual, sau chiar de două ori pe an, experţii europeni vin în România pentru a culege date cu privire la respectarea statului de drept, lupta împotriva corupţiei şi a crimei organizate.
Din 2007 şi până acum, România a înregistrat progrese. Printre cele mai lăudate instituţii au fost Direcţia Naţională Anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate şi Parchetul General. Anul trecut, însă, situaţia a fost diferită. În raportul publicat în vara anului 2012, imedat după declanşarea procesului de suspedare a preşedintelui Traian Băsescu, experţii Comisiei Europene au spus că Parlamentul şi Guvernul nu respectă statul de drept.
Tot atunci, premierul Victor Ponta a primit şi o listă cu 11 puncte pe care trebuia să le rezolve urgent. Printre acestea se număra garantarea atribuţiilor Curţii Constituţionale, invitarea tuturor partidelor politice şi autorităţilor guvernamentale să respecte independenţa sistemului judiciar, numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor partide, dar şi abţinerea de la numirea în posturi de ministru a persoanelor împotriva cărora au fost pronunţate hotărâri judecătoreşti în materie de integritate sau o procedură transparentă pentru numirea şefilor parchetelor.
sursa: Realitatea.net
