Figuri ilustre, precum Ferdinand I Întregitorul, Ion I. C. Brătianu, Regia Maria, Iuliu Maniu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voievod, Iancu Flondor, Ion Inculeţ, patriarhul Miron Cristea, mareşalul Alexandru Averescu au ştiut să aşeze, deasupra rivalităţilor şi disputelor politice, idealurile naţiunii române.
Ei au reuşit după crearea României Mari să-şi concentreze toate eforturile pentru fondarea statului naţional român modern şi reîntregit şi afirmarea identităţii româneşti în această parte a Europei.
Încă de la construirea României Mari, românii au realizat că importanţa construcţiei statului român stă în edificarea instituţiilor puternice şi profesioniste, cele care devin pilonii de forţă ai oricărei organizări statale. Tot astfel, realizăm şi noi astăzi, în contextul construcţiei europene, necesitatea edificării instituţiilor statului de drept, garanţia democraţiei în România, a orientării strategice a statului român, a integrării noastre depline în NATO şi în UE.
Instituţiile statului român, construite pe regulile europene ale democraţiei statului de drept, asigură permanenţă, continuitate, forţă statului român şi îi dau şansa să realizeze idealurile de securitate şi de prosperitate a naţiunii române. Românii au înţeles acest lucru şi au văzut cum după perioada de tranziţie, independenţa, reforma şi organizarea instituţiilor statului au devenit garanţii ale accesului egal la oportunităţi, la justiţie, competiţii corecte şi la o economie de piaţă competitivă.
Reforma şi modernizarea statului român nu s-au încheiat. Criza economică şi financiară globală ne obligă să luptăm pentru competitivitate, locuri de muncă, creştere economică.
Integrarea noastră în UE vine cu beneficiile pe care partenerii europeni le acordă pe baza principiului solidarităţii şi aspiraţiilor spre coeziunea continentului nostru. E un alt proces pentru care generaţia actuală şi viitoare de politicieni va trebui să lupte pentru ca aceste avantaje ale integrării noastre în familia statelor civilizate să fie benefice pentru toţi românii.
Societatea românească a ştiut întotdeauna să redescopere coeziunea în faţa marilor încercări. Suntem în plină campanie electorală, iar Ziua Naţională ne surprinde dezbinaţi la nivelul clasei politice. Dar societatea românească nu trebuie să urmeze rupturile din politică. Naţiunea este una, statul este unul, iar românii nu vor permite să le fie distruse instituţiile naţionale de dragul unei competiţii politice care se încheie oricum săptămâna viitoare.
Şi după 9 decembrie, România merge mai departe. Poate 1 Decembrie e ziua care ne poate reaminti ce ne uneşte, ceea ce este important şi trebuie să dăinuie. Acelaşi gând îl am faţă de toţi românii, de românii de pretutindeni, oriunde s-ar afla şi trăi ei, dar simţind româneşte şi bucurându-se de Ziua Naţională a ţării lor de baştină.
Coeziunea naţiunii române la 1 Decembrie nu se poate face fără contribuţia diasporei româneşti care are rolul ei major în prezentul şi viitorul statului român şi în unitatea sufletească a poporului român.
Gândurile mele sunt alături de fiecare român, oriunde s-ar afla el. Le mulţumesc pentru tot ceea ce au făcut pentru România, pentru că ei au împins România înainte, ei au dat forţă şi suflet fiecărui proiect şi truda lor, eforturile lor, necazurile lor au adus România aici unde este astăzi cu perspective bune de stat european, cu perspective de prosperitate pentru toţi cetăţenii săi.
Rostesc cuvinte de mulţumire şi recunoştinţă militarilor români din teatrele de operaţii din afara frontierelor României.
Înainte de a spune „La mulţi ani!”, aş ruga, dacă se poate, ca, de 1 decembrie, fiecare român să-şi pună în curte, în balcon, la fereastră, un tricolor cât de mic. La mulţi ani, România! La mulţi ani, români!
sursa: Realitatea.net
