Preşedintele Traian Băsescu a susţinut o conferinţă de presă, după ce Consilul European de iarnă s-a încheiat fără ca statele membre să ajungă la un acord privind bugetul UE pentru perioada 2014- 2020. Şeful statului a prezentat principalele facilităţi obţinute de România pentru accesarea fondurilor europene în perioada 2014- 2020, ce au fost cuprinse în proiectul de buget care va fi baza negocierilor viitoare.
– Cert este că deşi în acestă aparentă contradicţie, s-au făcut foarte mulţi paşi pentru ajungerea la un buget al UE în următorul Consiliu European.
– Primul element a fost că solicitările de reducere a bugetului venite din partea statelor membre contributoare variau între 50 miliarde la 200 miliarde, măcar acum ştim precis un lucru: reducerea va fi de 100 miliarde, faţă de propunerea Comisiei. Al doilea element important e că, până în prezent, s-au găsit nişte soluţii mai mult sau mai puţin acceptate pentru reducerea a 70 miliarde. Până la următorul Consiliu, urmează să se găsească soluţii pentru alte 30 miliarde.
– Din punctul nostru de vedere, obiectivul a fost relansarea condiţiilor de accesare a banilor de către România. Documentul care a fost circulat ieri noapte şi care e rezultatul negocierilor atât între state cât şi a fiecărui stat cu preşedintele Consiliului European şi Comisiei Europene reflectă aceste negocieri.
– Pentru România era şi este fundamentală condiţia de accesare a banilor europeni. Am să vă aduc aminte o dezbatere care era foarte puternică acum vreo 3 -4 ani când se reclama mereu că problemele pe care le avem sunt că nu am avea componenta autohtonă pentru tragerea banilor europeni. Problema noastră era lipsa banilor autohtoni, care erau o condiţie de utilizare a banilor imprumutaţi. In ultimii 2-3 ani, se aude mult mai slab această abordare şi se aude foarte puţin in raport cu banii europeni, pentru că intre timp România a obtinut derogări pentru micşorarea fondurlor proprii in utilizarea fondurilor eurpeni. Pentru noi devenea esenţial să ne asigurăm condiţiile de cofinanţare naţională la banii europeni. Inclusiv în 2011, dar şi în 2010, odată cu intrarea in restructurarea bugetară, tot timpul am obţinut unele facilităţi precum includerea TVA in chelutielile eligibile, cofinanţarea până la 95% cu bani europeni
– In momentul de faţă, în aceste 2 zile, România a reuşit să-şi generalizeze aceste facilităţi pentru bugetul 2014- 2020. Acum sunt generalizate pentru toate ţările, iar pentru noi lucrurile arătau foarte rău in propunerea iniţială a dlui Van Rompuy. De exemplu, TVA eligibil ajută extraordinar de mult agenţii economici, pentru că nu mai au o cheltuială cu TVA. Acest TVA vine in bugetul de stat. Cofinanţarea, care în proiectul iniţial era propusă la 75%, am reuşit s-o readucem la 85%, si aşa e deja scris în proiectul care a fost circulat azi noapte. TVA eligibil şi cofinanţare de 85% in loc de 75% inseamnă pentru bugetul de stat al României 2,2 până la 2,4 miliarde euro pe an. Ce am reuşit parţial: prefinanţarea. În propunerea iniţială a fost 2%, prin derogare am ajuns noi până la 9% , în momentul de faţă s-a acceptat o prefinanţare de 4%, e vorba de acele plăţi in avans. Sigur, la infrastructură este mult, iar la bugetul de stat e de asemeni destul de mult. Imi propun ca in intervalul urmator de negociere să ajungem totuşi la 7% măcar prefinanţări. Dacă rămânem in acord cu instituţiile financiare, am itnrodus deja ce avem deja prin exceptie, la 85% inca 10% finantare europeană, si doar 5% rămâne să fie contribuţia românească.
– Pentru 2014 – 2020, toată suma alocată României va fi sub aceste condiţii de accesare. Am stabilit toţi ca documentul la care s-a ajuns azi noapte rămâne un document bază de discuţii. Cele asupra cărora s-a convenit, aşa rămân.
– N-aş vrea să vorbesc despre sume, mai urmează incă o reducere de 30 miliarde, pe care o vom discuta in perioada următoare Ce ştiu cert este că acum, pentru exerciţiul bugetar 2014- 2020, agricultorii români vor avea la plăţi directe ocreşter graduală d cel puţin 5 miliarde euro. Este un obiectiv important pentru noi să reuşim să reducem decalajele de subvenţie, pentru că ce vedeţi dvs, de multe ori spunem că avem produse din Ungaria pe piaţa noastră, ca şi cum n-am mai avea cartofi, avem produse din Italia, Franţa, România este afectată la competitivitate, datorită diferenţei de subvenţii. Din acest motiv vedeţi de multe ori in piaţă produse din Italia Franţa, Olanda poate mai ieftine decât cele din România, pentru căavem o diferentă mare de subvenţie. E un obiectiv important să mărim subventia. Nu va fi miscorat decalajul peste noapte.
– Cred că astăzi şi ieri am văzut la toţi liderii politici dorinţa de a găsi soluţii. Nu ne place că unele state vor să aibă contribuţii mai mici, poate nici altora nu le place că si noi vrem să avem sume mai mari, dar numai aşa putem rămâne loiali unei Europe unite, dacă găsim soluţii,chiar dacă nu atât de repede, ca uşor uşor, decalajele intre ţările nou intrate şi vechii membri să se reducă. Nu trebuie să dăm cu pietre incontributorii neţi, pentru că e criză şi acolo, si in statele repsective s-au făcut amputări masive in banii pentru sănătate, educatie. Lucrurile trebuie privite cu intelegere si intr-o parte si in alta.
– N-aş vrea să discut despre buget pentru că a arunca cifre e incorect la stadiul ăsta. V-am informat ce s-a corectat faţă de propunerea Van Rompuy şi a făcut parte din pachetul nostru de obiective. Pentru noi devenise vital să ne cream conditiile de a absorbi banii. Devenise mai important decât sumele. N-aş vrea să vorbesc despre sume, ele vor fi definitivate. Singura care e o certitudine si an garantia că n-o va atinge nimeni e acel minim 5 miliarde pentru agricultură.
– România va suporta efectul reducerii de fonduri.
Consiliul European s-a încheiat vineri după-amiază fără a se ajunge la un acord privind bugetul 2014-2020. Președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, urmează să vină cu o altă propunere, iar cei 28 să se întâlnească din nou în 2013.
După ce s-a anunțat încheierea summit-ului fără ajungerea la un acord privind bugetul 2014-2020, liderii europeni s-au reîntors în sală pentru a pune pe hârtie concluziile Consiliului European.
Potrivit unor surse, după o pauză de 15 minute, șefii de stat și de guvern încearcă să se pună de acord asupra mesajului cu care vor ieși public pentru a „coafa” eșecul.
sursa: Realitatea.net
