Neștiința de carte a alegătorilor nu constituie motiv temeinic pentru însoțirea acestora în cabina de vot, a decis joi Biroul Electoral Central.
Decizia BEC privind alegerile parlamentare din 9 decembrie vine în urma unei propuneri a Asociației Pro Democrația. APD ceruse „eliminarea din categoria persoanelor care pot fi asistate a persoanelor analfabete”. Până acum, legea 35/2008 spunea că „Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare un însoţitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al secţiei de votare”.
De asemenea, „candidații nu pot însoți alegătorii în cabina de votare”, a mai decis BEC în cadrul măsurilor pentru buna desfășurare a votării. În ceea ce privește urna specială, Biroul Electoral Central spune că la deplasarea acestei pot asista și „obsevatori acreditați care își manifestă această dorință”.
Rata analfabetismului în România este de aproximativ 10%, conform Recensământului realizat în 2011, principalul factor care a influenţat această cifră fiind sărăcia, a declarat recent, pentru NewsIn, sociologul Marius Pieleanu. ” De fapt, dincolo de rata de şapte, opt, 10%, procente ale analfabeţilor din România care declară sincer şi deschis acest lucru, mai avem un număr de procente în plus care, din motive de ruşine socială, de teamă, nu recunosc acest lucru. În mod real, rata analfabetismului este mult mai mare, cum este şi cazul şomajului”, a declarat Marius Pieleanu. Pieleanu susţine că această rată ar putea ajunge până la 15% în ceea ce priveşte analfabetismul real, nefuncţional.
Paleologu: Campanie Romanian Gay Parade
Theodor Paleologu a scris pe Facebook că această campanie electorală poate fi denumită „Romanian Gay Parade” deoarece bannerele din oraș conțin în general „câte doi bărbați”. „Romanian Gay Parade: peste tot în oraș numai afișe cu câte doi bărbați…”, a scris Paleologu pe pagina sa.
Candidaţii sunt săraci doar pe hârtie
Majoritatea candidaților la alegerile parlamentare din 9 decembrie deţin investiţii imobiliare cu precădere în terenuri și case și declară „un număr mare” de datorii fie la bănci, fie la persoane fizice, se arată într-un comunicat IPP.
Candidații au acordat în nume personal un „număr mare de împrumuturi” unor persoane fizice dar şi firmelor, în special celor pe care le şi administrează/conduc, mai notează IPP. „Vrem să atragem atenţia asupra faptului că unii candidaţi, directori de firme private, declară venituri salariale extrem de mici (în jur de 1.000 – 1.200 lei/lunar), însă apar ca fiind creditorii acelor firme cu sute de mii de lei”, mai adaugă Institutul.
Cei mai mulţi dintre candidaţii noi propuşi de USL provin din mediul de afaceri, fiind administratori sau director de companii private, în timp ce candidaţii PDL sunt mai degrabă persoane din instituţii centrale sau locale, foşti prefecţi, preşedinţi sau vicepreşedinţi de consilii judeţene, primari, directori de întreprinderi de stat, consilieri locali. „Pe listele cu candidaţi am întâlnit şi foşti experţi parlamentari, persoane ce au lucrat împreună cu parlamentarii din acest mandat”, adaugă IPP.
62% din parlamentari recandidează
78% din candidații ARD la alegerile parlamentare din 9 decembrie sunt la prima candidatură pentru un mandat de deputat sau senator, în timp ce USL are pe liste doar 57% candidați noi, potrivit unei centralizări IPP.
„Totodată în ceea ce privește listele de candidați ale Alianțelor politice, am remarcat faptul că Alianța politică cu cel mai mare număr de candidați noi, ce nu au mai deținut până acum funcția de parlamentar este Alianța pentru o Românie Dreaptă (ARD), cu 78 la sută candidați noi, în timp ce Alianța USL are 57 la sută candidați noi”, spune IPP.
62% dintre parlamentarii din actualul mandat recandidează, mai arată IPP, adică 295 de parlamentari, dintre care 85 de senatori şi 210 deputaţi. Dintre aceștia, doar 11% sunt femei. 41 de parlamentari candidează într-un alt partid decât în 2008, dintre care peste o pătrime vin de la UNPR. De asemenea, 8% din candidații care recandidează, anume 24, și-au schimbat colegiul în care au candidat în 2008, majoritatea celor în cauză fiind de la USL. Circumscripția cu cele mai multe schimbări de candidați este Bucureștiul, iar la polul opus cele mai puține modificări în ceea ce privește parlamentarii ce recandidează sunt în județele Alba, Arad, Gorj, Ialomița, Mureș și Vâlcea.
Parlamentarii cu „procente record la absență” cel puțin la nivelul voturilor finale din plen, care recandidează, sunt, potrivit IPP, senatorul PNL Crin Antonescu cu 11% prezenţă la voturile finale electronice exprimate în plen pe tot mandatul 2008 – 2012, senatorul PNL Ioan Ghişe – 18%, deputatul PSD Viorel Hrebenciuc cu 30% prezenţă sau deputatul PNL Relu Fenechiu cu 36%.
IPP mai spune că parlamentarii cu cele mai puține inițiative legislative în cursul mandatului 2008 – 2012 dar și cu o eficiență legislativă redusă, dar care recandidează sunt: deputatul PSD Marin Bobeș cu 7 inițiative legislative înregistrate dintre care zero devenite legi, deputatul PSD Bogdan Niculescu-Duvăz cu 8 inițiative legislative înregistrate dintre care una devenită lege, senatorul UNPR Petru-Şerban Mihăilescu cu 11 inițiative legislative înregistrate și zero devenite legi în acest mandat precum și senatorul PNL Varujan Vosganian cu 15 inițiative legislative dintre care niciuna devenită lege.
