Chiar dacă se află după gratii, Sorin Ovidiu Vîntu are noi motive de îngrijorarea. Procurorii spun că mai este puţin până va fi tras la răspundere pentru dosarul FNI. În aceste condiţii, nu mai este de mirare că postul de televiziune care a revenit sub controlul său şi-a schimbat, peste noapte, tonul şi politica editorială.
„Avem 400 de metri liniari de bibliorafturi în dosarul FNI. Va fi finalizat foarte curând, pentru că suntem în faza de urmărire penală. La momentul infirmării, erau aproximativ 50 de metri liniari”, a declarat procurorul general al României, Codruţa Kovesi.
În acelaşi context, Kovesi a adăugat că anul trecut, la momentul infirmării soluţiei de neurmărire, dosarul FNI nu era unul foarte voluminos. „Am şi constatat, cu ocazia infirmării, că de-a lungul cercetărilor efectuate anterior, domnul Sorin Ovidiu Vîntu a fost oarecum ocolit, prin probele care se administrau. Spre exemplu, documentele care făceau dovada unor plăţi către Sorin Ovidiu Vîntu şi către persoane juridice deţinute de acesta nu s-au verificat niciodată prin expertizele care s-au dispus”, a explicat procurorul general.
Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie i-au adus la cunoştinţă lui Vîntu, în 19 iulie, faptul că s-a dispus extinderea cercetărilor şi începerea urmăririi penale faţă de el sub aspectul săvârşirii infracţiunii de spălare a banilor.
Din probele administrate de procurori s-a stabilit că, în perioada 1999-2000, Vîntu a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI şi a utilizat aceste sume la achiziţionarea unor bunuri imobile, altele decât cele reţinute în starea de fapt din rezoluţia de începere a urmăririi penale.
De asemenea, materialul probator administrat după începerea urmăririi penale demonstrează faptul că o parte din imobilele intrate în proprietatea SC Imobiliar Network 2002 SA, societate controlată de către Vîntu, au fost închiriate pentru diferite sume de bani.
„În raport de starea de fapt descrisă, probele au relevat faptul că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a săvârşit aceleaşi infracţiuni şi în privinţa acestor bunuri şi este necesar a se dispune extinderea cercetărilor pentru faptele noi constatate în sarcina sa. În aceste condiţii, pe baza probatoriului administrat, s-a stabilit că învinuitul Vîntu Sorin Ovidiu a supus procesului de spălare a banilor, pe lângă sumele reţinute în starea de fapt iniţială (respectiv suma de peste 700.000 lei provenită din infracţiunea de delapidare şi peste 9,6 milioane lei provenită din infracţiunea de înşelăciune) şi alte sume mari de bani.
Astfel, potrivit probelor administrate până în acest moment al urmăririi penale, a rezultat că şi suma de peste 130.000 lei a fost supusă procesului de spălarea banilor, fiind rezultată tot din infracţiunile săvârşite, adică peste 5,47 milioane de dolari la data prăbuşirii FNI, respectiv sumele de 278.034 de dolari şi 786.060 euro, provenite din chirii”, susţin procurorii.
Totodată, în baza probelor administrate până în prezent a rezultat ca Nicolae Popa a acţionat sub coordonarea lui Vîntu Sorin Ovidiu, care a fost iniţiatorul întregii operaţiuni şi principalul beneficiar al sumelor cu care a fost fraudat Fondul Naţional de Investiţii. Astfel, după ce în perioada 1999 – 2000 a realizat mai multe răscumpărări de unităţi de fond FNI prin intermediul lui Popa Nicolae sau a societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, Vîntu ar fi utilizat aceste sume la achiziţionarea de bunuri imobile.
