Daniel Morar: Corupţia este un fenomen care se lipeşte de cei aflaţi la guvernare

Într-un interviu acordat Mediafax, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Daniel Morar, a declarat că speră să nu se întâmple nimic rău cu DNA după plecarea sa, argumentând că nu vede de ce ar trebui schimbat un lucru bun şi că, din păcate, în ultimii ani corupţia se combate în principal prin mijloace de drept penal, ceea ce e ineficient, fenomenul fiind mai răspândit decât pot procurorii şi poliţiştii să combată, să surprindă, să identifice.

Iată câteva dintre principalele declaraţii ale şefului DNA:

Despre cum este privit DNA de către europeni: În ultimul raport de ţară se spunea că performanţa Direcţiei Naţionale Anticorupţiei în investigarea cazurilor de mare corupţie poate fi considerată unul dintre bunurile câştigate, unul dintre cele mai de seamă lucruri din România post-aderare. Deci categoric că DNAul este perceput acum şi de partenerii externi, şi de public, şi de corpul magistraţilor în ansablu ca instrumentul care trebuie să combată corupţia la nivel înalt în România.

Nu trebuie să uităm că înainte de 2007 au fost acele rapoarte de preaderare în care se vorbea despre activitatea Parchetului Naţional Anticorupţie, în care erau criticate punctele slabe, adică se vorbea de o competenţă foarte extinsă a PNA, faptul că se ocupa de fapte mărunte şi că nu se focusa pe combaterea marii corupţii. Apoi era criticată în acele rapoarte din 2005 şi 2006, mai exact din 2005, modalitatea de numire a procurorului general şi a procurorului şef al PNA, a procurorului general al PNA – că era procurorul general atunci – spunând că au fost aduşi oameni al căror CV nu îi recomanda neapărat pentru acele funcţii.

Despre Adrian Năstase: În această situaţie, procurorii au obţinut din prima fază condamnarea cu închisoare, acelaşi lucru l-am susţinut şi în recurs. Contează că s-a obţinut şi nu ce am crezut noi că putem sau nu obţine. Evident că noi am crezut că putem obţine din moment ce am solicitat. Nu este singurul caz în care persoane care sunt subiecţii unor cercetări penale sau care au fost condamnate în diverse grade de jurisdicţie recurg la asemenea gesturi. Altminteri, amănunte nu ştiu, nu noi investigăm această tentativă de sinucidere şi nu pot să mă pronunţ. Dar cazul nu este singular. Ca procuror, de-a lungul acestor ani am avut oameni care au avut momente de genul ăsta, au avut tentative de suicid. Unii au şi reuşit.

Despre dosarul Flota: Vedem că nici în acest caz nu e nimic diferit, sunt foarte multe situaţii în care procurorii DNA sunt acuzaţi că dau soluţii politice sau că fac dosare politice şi vă spun ce am spus de fiecare dată: sunt dosare cu oameni politici, punct şi atâta tot.

Despre corupţie: Am explicat de atâtea ori, corupţia este un fenomen care se lipeşte de cei aflaţi la guvernare, de cei care deţin pârghiile puterii şi de cei care pot să decidă în legătură cu folosirea bugetului de stat. În 2005, 2006, 2007, 2008, în general dosarele s-au referit la fosta guvernare 2000-2004. Iată că, după guvernarea altor partide politice, au venit şi dosarele celor care au guvernat în perioada 2004-2010. Vedem acuma hotărârile judecătore şti de condamnare că vin atât în ceea ce-i priveşte pe membrii unui partid, cât şi pe membrii altui partid. Dacă ne uităm la recentele condamnări, şi mă refer la condamnările din anul 2012 în prima parte, vedem că cei care au intrat în închisoare, în acest început de an, sunt de la toate cele trei mari partide din România. Şi avem cinci – doi miniştri, un secretar de stat, doi parlamentari – în închisoare în acest moment şi uitaţi-vă la ei şi vedeţi că provin de la toate partidele politice.

Despre viitorul DNA: Sper să nu se întâmple nimic rău şi sper ca şeful DNA şi adjuncţ ii lui şi cei care vor conduce instituţia de aici încolo să fie oameni aleşi pe criterii de competenţă, după proceduri transparente – aşa cum spune şi raportul Comisiei Europene, aşa cum promite şi ministrul Justiţiei – şi care să desfăşoare o activitate în aceiaşi parametri. În linii mari pot fi diferenţe de optică managerială, dar în linii mari un procuror asta face: investighează infracţiuni, investighează în cazul nostru cazuri de corupţie. Sper ca această activitate, care e apreciată, să nu sufere, în sensul negativ, odată cu numirea unor noi şefi. Pentru că, în această perioadă, DNA, spun eu, şi-a găsit identitatea, este apreciată şi nu văd de ce ar trebui să schimbe un lucru bun.

Despre judecători: Toate verdictele penale se dau de către judecători, deci nu au cum să intervină politicienii sau cei din afara sistemuluiîn mod direct în judecarea unei cauze. Repet, indirect, schimbând legi. Aia e o problemă de sistem. De aceea nu-i înţeleg pe aceşti colegi sau foşti colegi care încearcă – făcând abstracţie de un caz anume – să ocupe
funcţii prin negocieri netransparente. Este normal ca toată procedura să fie transparentă, e
normal să te vadă şi CSM, să te vadă şi ministrul, să te vadă şi preşedintele şi să decidă, dar pe nişte criterii bine stabilite şi mai ales pe baza unui CV şi să nu se facă aceste negocieri în restaurante sau în subteranele vieţii juridice.

Despre şpagă: Foarte mulţi oameni de afaceri spun în interviuri că nu au ce să facă, că trebuie să dea mită pentru a-şi desfăşura activitatea în condiţii de eficienţă pentru ei. Pot fi înţeleşi într-o anumită măsură, dar dacă fiecare din oamenii ăştia de afaceri ar refuza să dea mită, probabil că până la urmă n-ar avea ce să facă şi până la urmă le vor emite actele, autorizările, vor emite anumite acte. E o dorinţă a fiecărui cetăţean de a-şi rezolva treaba mai repede, de a obţine autorizaţie peste rând, de a obţine autorizaţie de construire în detrimetul vecinului lui sau în detrimetrul concurentului în afaceri. Deci, nu e o vină doar a organelor juridicare sau a organelor statului care nu reuşesc să combată corupţia. E o chestiune de mentalitate care în acest moment e combătută, din păcate, mai mult prin mijloace penale şi e insuficient.

Despre viitorul şef al DNA: Să fie un procuror sau un judecător, de ce nu? Să fie un magistrat care are expertiză, care are experienţă în domeniul anticorupţie. Deci, unu – trebuie să ştii carte, să fii familiarizat cu ce faci şi în al doilea rând trebuie să ai nervii tari, să rezişti oricăror provocări. Să nu fii fragil.