Fraţii arabi Ammar şi Hasan Nanaa, suspectaţi că au finanţat din vistieria Terom gruparea terorista Al-Qaida, au şanse mari să fie extrădaţi în România până la sfîrşitul lui 2013. Preşedintele Traian Băsescu a semnat în urmă cu doi ani, alături de omologul său sirian Bashar al-Assad, un tratat oficial de extrădare. Măsura îl vizează în mod exclusiv pe controversatul afacerist sirian Omar Hayssam, condamnat în România, dar şi pe cei doi patroni şi administratori ai Terom Iaşi, Ammar Nanaa şi Hasan Nanaa. Conform ultimelor informaţii, cei trei sirieni se află în ţara natală de mai mulţi ani, sustrăgându-se astfel urmăririi penale iniţiate de instituţiile juridice. Recent, magistraţii bucureşteni le-au solicitat colegilor lor din Iaşi, formarea unei comisii rogatorii speciale pentru reaudierea a doi dintre cei 50 de martori din Dosarul Terom. Iniţial, în faţa procurorilor DIICOT, ieşencele Eugenia Rodica Agafiţei, fostă şefă la Serviciul de aprovizionare de la Terom, cât şi Mariana Căilean, fost referent comercial, la aceeaşi societate, au oferit declaraţii incendiare referitoare la ingineriile financiare şi circuitele economice suspecte. Ilegalităţile se desfăşurau între foştii acţionari, respectiv fraţii sirieni Ammar şi Hasan Nanaa, şi diverse firme fantomă din Franţa, şi din lume. Mai mult, Căilean şi Agafiţei le-au povestit anchetatorilor, în amănunt, modalităţile interesante prin care acţionarii sirieni au devalizat şi îngropat definitiv cel mare combinat de fire şi fibre sintetice din Moldova.
Legătura cu Adrian Năstase
Îţele controversatei privatizări a Terom SA au fost descâlcite cu ani în urmă de către procurorii DIICOT însă fraţii Nanaa, împreună cu o parte din acoliţii lor, au reuşit să fenteze autorităţile şi să fugă definitive din România. O informaţie şoc a fost aceea că, la un moment dat, suveica afacerilor tenebroase de la Terom Iaşi, ar fi trecut şi prin celebrul imobil din strada Zambaccian nr. 16, acolo unde a locuit celebra mătuşă a lui Adrian Năstase, respectiv Tamara. Mai precis, avocata Marieta Anastasescu ar fi pledat la un moment dat în cazul ce-l viza exclusiv pe fostul premier al României. La sfârşitul lui 2002, avocata lui Năstase ar fi supervizat chiar şi la privatizarea Terom-ului, ajunsă de la fostul APAPS, în patrimoniul afaceriştilor sirieni Ammar şi Hassan Nanaa. Ulterior, cei doi bărbaţi au fost suspectaţi că au finanţat din vistieria Teromului, gruparea teroristă Al-Qaida. Totodată, fraţii Nanaa mai sunt acuzaţi că ar fi spălat în jur de 25 de milioane de dolari, prin intermediul unei bănci franceze controlate de un apropiat al familiei fostului terorist Bin Laden. Prin cabinetul personal *Anastasescu & Asociaţii*, avocata ar fi oferit, de asemenea, consultanţă juridică în întocmirea documentaţiei pentru licitaţia de privatizare, şi ulterior ar fi participat la negocierile şi la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a SC Terom SA Iaşi.
Ziad Wazan, cumnatul lui Osama Bin Laden şi omul de legătură al reţelei Al-Qaida
În timpul interogatoriilor de la DIICOT Iaşi, Mariana Căilean şi Eugenia Agafiţei au mai relatat, cu lux de amănunte, modul cum la Terom SA ar fi fost puse la cale o serie de inginerii financiare urmate de nişte circuite economice suspecte între firma ieşeană şi alte societăţi fantomă din Franţa, Belgia sau alte state europene. Astfel, prin intermediul acestor firme, au fost efectuate de către cei doi fraţi sirieni, Ammar şi Hasan Nannaa, mai multe transferuri importante de bani, către un cont suspect aparţinând lui Ziad Wazan, bănuit a fi omul de legătură a celebrului terorist Bin Laden. *După venirea sirienilor la conducerea Terom, începând cu 2004 au început să fie tăiate şi vândute la fier vechi utilaje immense din secţiile Policondensare II, Fibră IIşi alte secţii. Am primit mai multe facturi externe, chiar începând cu anul 2003 prin care trebuiau plătite în avans mai multe sume de bani, de aproximativ 1,5 milioane de dolari, către persoane juridice străine. Eu personal nu ştiam nimic despre aceştia întrucât nu erau printre furnizorii SC Terom SA. Toate aceste plăţi au fost efectuate din dispoziţia lui Ammar Nanaa, şi cu acordul Consiliului Director. Ştiu că de la aceste societăţi comerciale nu s-a primit nici o marfă în schimbul plăţilor efectuate. Ulterior, după începerea cercetărilor, Viorica Zlate, fosta directoare comercială, a iniţiat o corespondenţă cu aceste firme străine în vederea compensării datoriilor*, a susţinut Agafiţei, în faţa anchetatorilor DIICOT Iaşi.
În aceeaşi notă critică şi acuzatoare la adresa foştilor patroni sirieni, Ammar şi Hassan Nanaa, a continuat şi Mariana Căilean, ex-referent comercial. La data cu pricina, Căilean se ocupa exclusiv de activitatea de aprovizionare a firmei Terom cu materie primă de import, şi de pe piaţa internă. Cererea privin d crearea unri comisii rogatorii privind audierea celor două martore, Agafiţei şi Căilean, au ajuns la Tribunalul Iaşi ca urmare a unei solicitări formulate de unul dintre acuzaţii principali din „Dosarul Terom“, e vorba de Viorica Zlate. La termenul din iunie, judecătorii ieşeni s-au trezit în imposibilitatea de a le interoga pe cele două femei. Deşi au fost aduse la instanţă de către poliţişti, cu mandate de aducere, Agafiţei şi Căilean au greşit completul de judecată. Mai precis, martorele au aşteptat bine-merci demararea procesului, şi implicit a audierilor, într-o altă sală din incinta Palatului de Justiţie. Din cauza acestei greşeli copilăreşti, magistraţii Tribunalului au amânat dosarul pentru data de 24 iulie 2012.
Patronii Terom şi finanţarea terorismului internaţional cu 28 milioane de dolari
Amintim că fostul patron al Terom SA, sirianul Ammar Nanaa, este judecat în prezent de Tribunalul Bucureşti, pentru cel puţin 20 de infracţiuni grave, printre care se numără aceea că ar fi spălat bani ce au ajuns în conturile reţelei Al-Qaida. Practic, în jur de 28 milioane de dolari ar fi fost virate într-o bancă cu sediul in Franţa, care face parte dintr-un grup financiar aflat sub influenţa familiei fostului terorist internaţional Bin Laden. Astfel, în raportul întocmit de experţii contabili în 2004 arată că fraţii Nanaa au pus la cale o serie de circuite economice suspecte între societatea ieşeana şi o suită de firme fantomă, prin intermediul cărora s-au efectuat transferuri importante de bani, ulterior convertiţi în valuta şi scoşi din ţară. Mai mult, numeroase rapoarte de expertiză judiciară contabilă au urmărit în perioada 2003 – 2005 atât traseul sumelor de bani, cât şi legăturile suspecte pe care le-a avut Ammar Nanaa, prin interpuşi, cu Ziad Wazzan, titularul contului de la Societatea Bancara Araba SBA, cu sediul în Franţa. Totodată, au mai fost trimise importante sume de bani, de ordinul sutelor de mii de dolari (echivalentul a cca 73 de miliarde de lei vechi) la următoarele firme fantomă: EBLA SPRL Bruxelles – Belgia, Fattal General Trading Co. Dubai şi nu în ultimul rând la adresa unui anume Fouad Said. „Există informaţii certe că prin intermediul contactelor lui Ammar Nanaa s-a finanţat terorismul internaţional şi că o parte din aceasta finanţare provine din relaţiile economice ale Terom SA Iaşi cu un grup de firme fantomă din străinătate*, este menţionat negru pe alb într-un raport oficial aflat la dosarul cauzei. Autorităţile române au demarat urmărirea penală împotriva celor doi arabi încă din 2004. Printre cele peste 20 de infracţiuni de care sunt judecaţi se află cele de spălare de bani, înşelaciune cu consecinţe deosebit de grave, deturnare de fonduri, fals şi abuz în serviciu, delapidare, gestiune frauduloasă şi evaziune fiscală.
Foştii directori ieşeni ai Terom, implicaţi până peste cap în jefuirea societăţii
Dosarul Terom mai vizează şi activitatea foştilor directori Ioan Ardelean, Ioan Viorel Vaidner, Viorica Zlate ori Teodora Dumitru, care, cu ştiinţa lui Ammar Nanaa, ar fi completat şi semnat în fals diverse chitanţe şi facturi prin intermediul cărora s-au sustras sume importante de bani din bugetul SC Terom SA Iaşi. De asemenea, prin intermediul foştilor patroni ai Terom SA, fraţii Ammar şi Hassan Nanaa, s-ar fi finanţat terorismul internaţional, în speţă banii ar fi ajuns la o bancă a unei rude a lui Osama Bin Laden. Hassan Nanaa a fugit în Siria încă din anul 2004, iar fratele său Ammar l-a urmat chiar în timp ce era căutat în baza unui mandat de arestare, fiind dat în urmărire generală. Dar, după ani întregi de demersuri juridice inutile, un acord de extrădare semnat la nivel înalt, între preşedintele României şi cel al Siriei, ar putea crea, cadrul legal pentru aducerea în ţară a fugarilor arabi care au devalizat societatea Terom SA. Trebuie doar ca autorităţile române să şi dorească acest lucru!
Nicu SANDU