¤ Mii de ieşeni trec în fiecare zi pe lângă o clădire care găzduieşte cele mai preţioase comori ale oraşului, dar şi secrete
Noi mărturii ale unor oameni de cultură vin să dovedească că în vechile zidiri ale Iaşului mai sunt ascunse multe secrete pe care unii protagonişti preferă să le ia cu ei în mormânt, decât să le facă cunoscute generaţiilor viitoare. Un secret vechi de peste şapte decenii, ascunde şi clădirea în care funcţionează în prezent Biblioteca Centrală Universitară. Această clădire, care a fost înfiinţată în 1835 ca bibliotecă a Academiei Mihăilene, deţine, pe lângă tezaurul colecţiile speciale cu peste 100.000 de documente: manuscrise, cărţi vechi străine şi româneşti, atlase, albume, hărţi, stampe, piese de arhivă sau partituri musicale, şi urme ascunse ale istoriei.
Sub lupa Securităţii
Cea mai veche bibliotecă din ţară, situată la intersecţia dintre centrul Iaşului şi Copou, a suportat sub communism unele transformări care ar fi putut fi radicale. Un grup de arhitecţi şi constructori a ţinut ca istoria să nu fie distrusă iremediabil şi, cu riscul de a fi descoperiţi de Securitate, au reuşit să ascundă câteva picturi valoroase şi basoreliefuri, în noua zidire a bibliotecii. “În perioada după ce au venit comuniştii la putere s-a început ştergerea oricărei urme care ar fi putut aminti de regalitate. Biblioteca din Fundaţie nu a fost nici ea ocolită. Matei Botez, lector la Facultatea de Construcţii şi Poduri pe atunci, a primit dispoziţie de la profesorul Seşan să radă toate basoreliefurile care erau pe pereţii bibliotecii, cu chipul reginei Maria, al regelui Ferdinand şi cu coroana şi sceptrul regal, iar picturile din interior să fie distruse şi acoperite cu alte lucrări sau cu var simplu, peste. Botez nu a putut să respecte dispoziţia şi a riscat. A protejat basoreliefurile cu o armătură şi a turnat pe deasupra un strat de ciment şi ipsos, peste care a făcut acele cercuri care se văd şi astăzi. În ce priveşte pictura, care se afla chiar în holul central al bibliotecii, aceasta nu mai ştiu dacă a mai rezistat până astăzi, dar şi ea a fost protejată de Botez, iar pe deasupra lucrării de protecţie a fost văruit. De atunci, toţi cei care au ştiut, inclusiv Botez, au murit”, ne-a spus un reputat om de cultură ieşean.
O comoară
Biblioteca Centrală Universitară înglobează fonduri vechi de carte din fostele biblioteci ale Academiilor domneşti, cea mai veche fiind Academia Vasiliană, de la 1640, care a fiinţat la Mănăstirea Trei Ierarhi. BCU s-a mutat în actuala clădire, în care a funcţionat Biblioteca Fundaţiunii “Regele Ferdinand I”, în anul 1945, an în care s-a încercat distrugerea urmelor regalităţii.
Maria Savin
