După mai bine de un deceniu de judecată, mai multe instanţe din România, nu au reuşit să ajungă la un numitor comun pentru a rezolva un dosar extrem de simplu, de restituire banală a unei proprietăţi. Şi culmea: mai este încă mult timp de aşteptat, magistraţii vasluieni, ieşeni şi nu în ultimul rând cei de la ÎCCJ, contrazicându-se în mod flagrant, ori de câte ori au acest dosar pe masă, spre soluţionare. Între timp, unul dintre reclamanţi, e vorba de Dragoş Mircea Stamate a şi murit săracul, aşteptând ca Justiţia din România să-i facă dreptate. Cu privire la ceilalţi justiţiabili care se luptă de ani de zile cu Morile de Vânt, aceştia încă mai speră ca măcar în ceasul al 12-lea să-şi recapete proprietatea pentru care au cheltuit bani grei şi şi-au mâncat sănătatea şi nervii prin sălile de judecată. *Mă judec de cca 11 ani de zile. E inadmisibil ceea ce se-ntâmplă la Iaşi. E vorba de dosarul civil 91/89/2002 care, prin dispoziţie de rejudecare a ÎCCJ, se plimbă nejustificat de mult timp, între instanţa superioară ieşeană şi cea din Capitală. Până în momentul de faţă, două complete de judecată conduse de preşedinţii Cristiana Angelescu şi Georgeta Protea, de la Curtea de Apel Iaşi, mi-au respins fără nici un temei solicitările. Mi se spune mereu că cererile întocmite de mine sunt fără bun simţ, am fost jignit de mai multe ori de magistraţii ieşeni şi nu am fost lăsat ca să vorbesc. Nu vreau decât ca acest proces să fie strămutat cât mai repede la o altă instanţă din ţară. Asta e tot ce-mi doresc. M-am lămurit pe deplin de corectitudinea şi comportamentul celor de la Iaşi*, a spus Manuela Simona Băcanu, unul dintre reclamanţii din dosarul civil amintit.
Unul dintre moştenitori a murit aşteptând în zadar ca Justiţia să-i facă dreptate
Povestea acestui caz aparent simplu şi cu o rezolvare rapidă, dar complicat până la epuizare de către vajnicii noştri apărători ai dreptăţii ce slujesc Justiţia românească, a început în anii 2002 când reclamanţii Simona Băcanu, Tarquinius Stamate, Dragoş Mircea Stamate şi Ligia Irinel Câşu au acţionat în judecată SC Confecţii Vaslui SA şi Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). În cererea preliminară, cei menţionaţi au solicitat, în baza Legii 10/2001, restituirea unui teren în suprafaţă de 4.332,88 metri pătraţi, amplasat în zona fabricii de confecţii şi textile din Vaslui. Terenul cu pricina, aparţinând proprietarilor de drept, fusese luat cu japca de către autorităţile statului, în perioada de tristă amintire a comunismului. De-a lungul celor 11 ani de judecăţi, de lupte în justiţie, termene peste termene, excepţii peste excepţii şi decizii contradictorii pronunţate de magistraţii Tribunalului Vaslui, dosarul cu pricina a ajuns la ÎCCJ, singurul loc unde, celor patru reclamanţi, dintre care unul a decedat între timp (Dragoş Mircea Stamate) li s-a dat dreptate iar cauza a fost retrimisă spre rejudecare.
Nicu SANDU
