Teoria conspiraţiei explică un eveniment ca fiind rezultatul complotului unui grup sau unei organizaţii secrete sau acoperite.
În sens mai larg, este ideea că importante evenimente politice, sociale sau economice sunt produsul unor planuri secrete, care nu sunt cunoscute publicului larg. Termenul teoria conspiraţiei este folosit pentru a indica un gen narativ în care sunt incluse o gamă largă de argumente pentru a demonstra existenţa marilor conspiraţii. Termenul este des uzitat în cultura modernă pentru a identifica acţiuni secrete militare, bancare sau politice care urmăresc să fure puterea, banii şi libertatea oamenilor. Teoriile conspiraţiei se bazează pe conceptul că puternice forţe ascunse pun în aplicare comploturi elaborate. Noţiunea de teorie a conspiraţiei apare prima oară în dicţionarul limbii engleze Oxford în 1909. Începând cu anii 60 şi implicarea Americii în războiul din Vietnam, termenul a căpătat o semnificaţie peiorativă, implicând o tendinţă paranoică de a vedea influenţe malefice ale diferitelor grupuri şi agenţii acoperite în desfăşurarea evenimentelor. Termenul a inceput să fie folosit pentru a respinge automat orice afirmaţie catalogând-o ridicola paranoică, nefondată şi iraţională.
O teorie a conspiraţiei dovedită, cum ar fi implicarea lui Nixon în afaceara Wattergate nu mai este o teorie a conspiraţiei, ci este jurnalism de investigaţie sau o analiză istorică.
Fenomen cultural
Amploarea pe care a luat-o această noţiune la sfârşitul secolului XX şi începutul secolului XXI se datorează conform profesorului în ştiinţe politice Michael Barkun următorilor factori:
-teoriile conspiraţiei pretind să explice ceea ce analizele instituţionalizate nu pot, ele par să aducă sens într-o lume politică, socială, economică, aparent confuză
-ele plac publicului deoarece au sens într-un mod simplu împărţind lumea în două forţe: ale luminii şi ale întunericului
-teoriile conspiraţiei sunt prezentate ca fiind cunoştiinţe speciale, secrete, necunoscte şi neapreciate de alţii.
Adepţii teoriei conspiraţiei văd masele ca pe o turmă cu creierul spălat în timp ce ei sunt singurii care reuşesc să penetreze înşelăciunile complotiştilor, devenind astfel eroii adevărului. Teoriile conspiraţiei au devenit populare în secolul XXI prin apariţia lor în mass media, conspiraţionismul devenind un fenomen cultural, înlocuind democraţia ca şi paradigmă dominantă a acţiunilor politice în imaginaţia publicului.
Temă de studiu
Adevărul ascuns al teoriei conspiraţiei a devenit o topică de interes pentru sociologi, psihologi şi experţi. Termenul conspiraţionism a fost popularizat de Frank Mintz în anii 80 „supremaţia conspiraţiilor în desfăşurarea istoriei”. Conspiraţionismul serveşte nevoile diferitelor grupuri politice sau sociale. El identifică elitele, le blamează pentru catastrofele economice şi sociale şi afirmă că lumea ar fi mai bună dacă mişcările populare ar înlocui elitele din poziţiile lor de putere.
Barkun identifică trei tipuri de teorii ale conspiraţiei:
1.eveniment –forţele conspiraţioniste îşi concentrează energia asupra unui singur obiect
Exemplu: asasinarea lui Kennedy, 11 septembrie, moartea prinţesei Diana şi SIDA în Africa şi în rândul homosexualilor
2.sistemic – în care conspiraţia are obiective largi, de obicei controlul unei ţări, a unei regiuni sau chiar a întregii lumi. În timp ce ţelurile sunt devastatoare maşinăria conspiraţionistă pare în general simplă. O singură organizaţie malefică implementează un plan pentru a infiltra şi submina instituţiile deja existente. Ex: maşinaţiunile zionismului, masoneriei, bisericii catolice, internaţionalismului, ONU şi globalizarea
3.super conspiraţia – o construcţie piramidală a mai multor conspiraţii care sunt legate între ele ierarhic
Primele două tipuri eveniment şi sistemic sunt unite în moduri complexe iar în vârful piramidei ierarhice se află o forţă uriaşă, distantă, necunoscută, care manipulează doar un cerc restrâns de conspiraţionişti de la vârf.
David Icke „Dacă le ştiţi numele, dacă aţi auzit vreodată de ei, dacă i-aţi văzut la televizor, sigur nu fac parte din topul piramidei”
Milton William Cooper „Globalizarea urmează pas cu pas Apocalipsa după Ioan”
Jordan Maxwell „Toate religiile monoteiste de pe Pământ au aceeaşi sursă. Islamul este catolicismul profetic „
După unii comentatori şi sociologi teoriile conspiraţiei sunt fumul care se degajă prin arderea democraţiei. Rezultatul inevitabil al unor mari cantităţi de informaţii care circulă în rândul unui număr mare de oameni. Minţile captive recurg la teoriile conspiraţiei deoarece ele sunt ultimul refugiu al celor fără putere – dacă tu nu poţi să-ţi schimbi propria viaţă trebuie să fie din cauza unor forţe malefice care controlează lumea.
Conform psihologilor, o persoană care crede într-o teorie a conspiraţiei tinde să le creadă pe toate. O persoană care nu crede o teorie a conspiraţiei tinde să nu creadă nici una .
Sociologul şi istoricul Holger Herwig : “ evenimentele cele mai importante ale istoriei sunt cel mai greu de inteles”.
Criticii sociali şi antropologii contemporani susţin poziţia că lucrurile în care credem noi ( religie,artă, stiinta, etc. ) sunt concepte prin care puterea este proiectată asupra oamenilor, şi că individul modern este dominat în secret, fără a fi conştient de către forţe externe care-i dau interpretarea oficială a evenimentelor.
