În România, cazurile de rabie s-au înmulţit de patru ori faţă de anul trecut. Autorităţile nu fac nimic să amelioreze măcar problema. În lipsa unei strategii, noi nu mai eutanasiem câinii, dar nici nu-i mai strângem de pe străzi pentru că nu avem unde să-i cazăm. Motivul este simplu. Unii au avut grijă să desfiinţeze şi puţinele adăposturi pe care le aveam. Toate aceste erori se răsfrâng evident asupra oamenilor nevinovaţi. Unde găsim câini vagabonzi? Peste tot. Pe străzi şi în parcuri, în locurile de joacă pentru copii, pe lângă şcoli, spitale sau în staţiile de autobuz. Nimeni nu îi poate număra.
Mai grav este că sunt şi multe animale bolnave. Numai în Bucureşti, 10.000 de oameni au trecut anul acesta pe la centrul antirabic. Medicii sunt îngrijoraţi pentru că, spun ei, numărul cazurilor de rabie a crescut serios într-un an. Autorităţile ştiu că, din septembrie, de când s-a desfiinţat un centru pentru colectarea câinilor, Capitala a rămas cu un singur adăpost, arhiplin.
Fără intervenţia lor, câinii se înmulţesc în voie. Teoretic, fiecare căţea fată, anual, alte patru femele. Cu alte cuvinte, în doi ani, 25 de căţele vor fi în oraş în locul uneia singure. (E.L.)
Maidanezii nu mai au loc în adăposturile din Capitală
