Eu, Mihai Ghezea – directorul ziarului ATAC – nu simt nevoia de-a mă apăra de acuzaţiile escrocului Nati Meir. Iar în cele ce urmează, cititorul, MĂRIA SA CITITORUL, inteligent sau mai puţin inteligent, va înţelege de ce nu am motive să fac acest lucru. În rândurile următoare voi face o scurtă prezentare a escrocului Nati Meir, pentru cei care încă nu cunosc trecutul şi prezentul acestuia.
Arestat şi condamnat în Israel în repetate rânduri, pentru infracţiuni de înşelăciune, Nati Meir căuta un nou teritoriu virgin pentru a continua ceea ce el ştia cel mai bine să facă, să se bage pe sub pielea oamenilor, lăudându-se cu relaţiile pe care le-ar avea şi promiţându-le credulilor rezolvarea tuturor problemelor acestora. Îşi alege România, deoarece părinţii lui s-au născut aici, iar România şi poporul român, în viziunea lui, reprezintă paradisul în care îşi dorea să continue activităţile infracţionale. S-a înşelat amarnic, deoarece autorităţile competente, până în prezent, i-au întocmit trei dosare penale, într-unul din acestea a fost chiar condamnat la şapte ani de închisoare, ulterior sentinţa fiind casată iar dosarul trimis la rejudecare.
Aşa-zisa internare în spital a lui Nati Meir, din data de 13 februarie, a survenit deoarece acesta, pe data de 16 februarie trebuia să fie prezent la Judecătoria Galaţi, unde avea termen într-unul din procese.
În cele trei zile când a fost internat în spital nu s-a putut prezenta la judecătorie, bolnav fiind, zice el, în schimb a acordat numeroase interviuri televiziunilor şi ziarelor din România. Niciunul dintre aceste interviuri nu a fost acordat pe gratis, în vederea aflării adevărului, ci în schimbul unor sume de bani, de la 200 ron până la 3000 ron. Aici se ridică două mari semne de întrebare: primul în atenţia directorului spitalului Floreasca, ce are obligaţia de-a verifica fişa la internarea în urgenţă la spitalul condus de domnia sa (dacă nu se numea Nati Meir şi se numea Gheorghe Vasile din comuna „X”, cu siguranţă medicul de gardă care i-a făcut internarea în noaptea respectivă i-ar fi dat o aspirină şi l-ar fi trimis acasă), iar cel de-al doilea semn mare de întrebare este obligatoriu să fie ridicat de către preşedintele Judecătoriei Galaţi, iar domnia sa, la următorul termen, să ia măsurile cuvenite.

Am început ancheta jurnalistică pentru aflarea adevărului. Dacă există un scenariu şi cine se află în spatele acestuia. Căci eu, Mihai Ghezea, nu am susţinut niciodată că am fost, sunt sau voi deveni „fata mare” a presei din România. Dimpotrivă, ziarul pe care îl conduc se numeşte ATAC. Un ziar de scandal, care arată imoralitatea oamenilor „morali”, gunoiul cu grijă ascuns sub preş. Nu mă interesează absolut deloc cum am fost catalogat de „CELEBRII” JURNALIŞTI AI TELEVIZIUNILOR TABLOIDIZATE. Pe unii dintre ei chiar îi respect, iar alţii care, deşi mă cunosc personal şi foarte bine, având probe că nu sunt implicat sub nicio formă în acest scandal, pentru a-şi face un rating de rahat continuă să mintă cu nonşalanţă telespectatorii posturilor respective. Urât, mon cher!
Pentru a dovedi că Nati Meir nu este bolnav, sau, să nu vorbesc cu păcat, suferă de-o singură boală, „BOALA BANULUI, LEU SAU EURO EGAL” şi pentru a intra în posesia acestora, cât mai mulţi la număr, este lipsit de scrupule, este în stare, ca orice escroc dacă-l plăteşti puţin sau mai mult, să spună ceea ce doreşti, ceea ce te face să ai un rating foarte ridicat.
Nu sunt scenaristul din spatele acestui scandal. În schimb, afirm cu mândrie că sunt scenaristul care a efectuat câteva înregistrări audio, împreună cu tânăra echipă ATAC, înregistrări care vizau direct pe Nati Meir, banii primiţi de acesta de la Cancan TV şi Antena 1, în speţă Adrian Artene şi Dan Capatos.
Nu am dreptul să-i acuz pe cei doi că au oferit bani lui Nati Meir pentru interviul respectiv, este o practică în mass media românească să plăteşti anumite informaţii CORECTE, pe care, conform deontologiei, înainte de a le difuza ai obligaţia de a le verifica din minim 3 surse. Este foarte grav atunci când oferi bani unui individ ca Nati Meir sau oricui, pentru ca acesta să îţi spună ceea ce tu vrei să auzi şi îţi dă bine pe post, pentru realizarea unui rating cât mai mare.
În discuţia telefonică dintre colegul meu şi Nati Meir, acesta îi cere colegului meu 1000 ron. Întrebat fiind „Dacă vă dau cei 1000 ron cerute, îmi spuneţi ceea ce vreau eu, da?”, Nati Meir răspunde: „Da, da, da, ce vrei tu!”. Atenţie, este diferenţă între ceea ce vrei tu, ca jurnalist, să ajungă pe post şi adevărul absolut. Dar nu trebuie să ne aşteptăm de la un individ ca Nati Meir să spună adevărul. Pe asta au şi marşat colegii din presă investind, unul, 200 ron iar altul – 1000 ron, în speranţa că vor face un rating cât mai ridicat.
Pentru 1000 ron, Nati Meir declara tot ce vrei!
Discuţie telefonică între Nati Meir şi reporterul ziarului ATAC.
Discuţie telefonică între Nati Meir şi un presupus ziarist din diaspora, pe care Nati Meir l-a ridicat la rangul de jurnalist BBC. Iată deci, una din minciunile sale sfruntate!
Confirmarea că acordă interviuri pe bani, indiferent că deţine sau nu informaţii reale.
Mihai Ghezea