Fostul patron al Fabricii de Zahăr Bod, Dan Tartagă, şi fostul director al Băncii Agricole Braşov, Nicolae Pişcu, sunt liberi, după ce Tribunalul Alba a suspendat sentinţa care i-a condamnat la 5 ani de închisoare în dosarul privatizării Fabricii Bod şi a trimis dosarul spre rejudecare la Judecătoria Alba. Cei doi au fost daţi în urmărire naţională, însă s-au ascuns de ochii poliţiştilor. Acum, însă, pot ieşi din ascunzătoare, deoarece instanţa din Alba a decis suspendarea temporară a sentinţei nr. 1120/2011 a Curţii de Apel Alba din 19 octombrie 2011, şi judecarea lor în stare de libertate.
Mai mult, dosarul celor doi s-ar putea rejudeca. Judecătoria Alba a respins, pe 8 februarie, atât cererea de revizuire pentru ambii condamnaţi, cât şi cererile de suspendare a executării pedepselor, însă Tartagă şi Pişcu au făcut recurs. Acum, Tribunalul Alba a admis recursul lor şi a suspendat punerea în executare a sentinţei de condamnare. Totuşi, decizia Tribunalului nu este definitivă şi mai există o cale de atac şi anume recursul, care se poate face în zece zile de la comunicare. Până când decizia va deveni definitivă şi executorie, Tartagă şi Pişcu scapă de puşcărie.
O lălăială de 9 ani
Scandalul privatizării Fabricii de zahăr Bod pare să-şi găsească deznodământul la 13 ani de la declanşarea sa şi după 9 ani de procese. Pe 19 octombrie, Curtea de Apel Alba a respins recursul împotriva sentinţei Judecătoriei Alba de condamnare a inculpaţilor Prişcu Nicolae, fostul director al Băncii Agricole Braşov şi Dan Tartagă, controversatul om de afaceri braşovean. Acuzaţiile pentru care Dan Tartagă a fost deferit justiţiei sunt fals în declaraţii, uz de fals, instigare la fals intelectual, înşelăciune, folosirea cu rea-credinţă a creditelor societăţii şi încasare ilegală de dividende.
Nicolae Pişcu a fost acuzat pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. Sentinţa este de cinci ani de închisoare cu executare în ambele cazuri. Dosarul privatizării Fabricii de Zahăr Bod e pe rolul instanţelor din 2002, când a fost înaintat de Parchetului Curţii Supreme de Justiţie, Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică, Tribunalului Braşov. Doi ani mai târziu, în 2004, acesta a fost strămutat la Judecătoria Alba, iar sentinţa a fost dată în acest an, şi anume cinci ani de închisoare cu executare pentru cei doi. Pe 13 aprilie 2011, Tartagă şi Pişcu au făcut recurs la Curtea de Apel Alba, care a respins ambele recursuri pe 19 octombrie 2011, ca fiind nefondate.
Şmen la Banca Agricolă
În cursul anului 1998, Dan Tartagă, în calitate de reprezentant al SC Darcom SRL Braşov, a participat la licitaţia privind achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni la Fabrica de Zahăr Bod. Prilej cu care s-a folosit de un certificat fiscal ce atesta nereal că societatea lui nu avea credite nerambursabile către stat. Pentru achiziţionarea acţiunilor, Tartagă a solicitat Băncii Agricole Braşov acordarea unui credit cu dobândă subvenţionată, în valoare de 12 miliarde de lei. Pentru obţinerea creditului a beneficiat de ajutorul angajaţilor băncii, susţin anchetatorii, depunând acte false privind încheierea a 663 contracte de arendare a unor terenuri de pe raza judeţului Braşov, comunele Feldioara, Bod şi Ghimbav. Dan Tartagă a schimbat destinaţia creditului obţinut, folosind banii pentru achitarea altor credite mai vechi de la Banca Agricolă şi şi-a cumpărat chiar şi un apartament în Bucureşti, pe Bulevardul Unirii. Nicolae Pişcu a acordat creditul cu încălcarea normelor bancare, în plus semnând 28 de ordine de plată emise de Tartagă, şi a avalizat 4 bilete la ordin emise de firma Darcom, în valoare de 88,8 miliarde de lei, fără documente justificative, fără avizul Serviciului de Credite şi al Comitetului de Risc. Din cercetările procurorilor bucureşteni a reieşit faptul că directorul B.A. Braşov a acţionat în mod asemănător şi faţă de alte societăţi, acordându-le credite situate între 4 şi 10 miliarde de lei.
„Ajutoarele” lui Tartagă
Elena Doval, şefa de atunci a Fondului Proprietăţii de Stat Braşov a recomandat băncii să-i acorde creditul lui Tartagă şi să accepte drept gaj acţiunile de la Fabrica de Zahăr Bod, fără a avea avizul FPS Bucureşti, iar contabila Monica Plugar l-a ajutat pur şi simplu pe Dan Mihai Tartagă să determine subevaluarea fabricii, prin inscripţionarea eronată a provizioanelor fabricii pe anul 1998, micşorându-le în fals, ceea ce a acreditat ideea ca societatea ar fi nerentabilă. Prin aceasta faptă, statul a fost prejudiciat cu suma de 378.808.093 lei reprezentând TVA neachitat.
Neputinţa purtătorilor de caschete
Mandatele de arestare pe numele Dan Mihai Tartagă şi Nicolae Pişcu au ajuns la sediul IPJ Braşov. „Au fost căutaţi la domiciliu, nu au fost găsiţi şi li s-au înmânat citaţii membrilor familiei. Au fost citaţi de două ori până azi”, a precizat Liviu Naghi. „Poliţiştii braşoveni au demarat căutarea celor doi, una dintre posibilităţi putând fi şi darea în urmărire naţională,” preciza Liviu Naghi. Între timp, deşi cererile de amânare de executare a pedepsei aveau termen pe 1 noiembrie, s-a luat decizia judecării acestora în regim de urgenţă. Cererile au fost analizate, iar potrivit unor surse judiciare, Tartagă ar fi solicitat amânarea pe motiv că i-ar că i-ar fi născut soţia.
Ce prevede legea
Executarea pedepsei închisorii poate fi amânată în cazurile în care se constată, pe baza unei expertize medico-legale, că cel condamnat suferă de o boală gravă, care face imposibilă executarea pedepsei, iar instanţa apreciază că amânarea executării şi lăsarea în libertate nu prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. În acest caz, executarea pedepsei se amână până când starea de sănătate a condamnatului se va ameliora, astfel încât pedeapsa să poată fi pusă în executare. De asemenea, executarea sentinţei poate fi amânată şi dacă se constată că executarea imediată a pedepsei ar avea consecinţe grave pentru condamnat, familie sau unitatea la care lucrează. În acest caz, executarea poate fi amânată cel mult 3 luni şi numai o singură dată.
Fabrica este în insolvenţă
Datoriile totale ale societăţii la finele lui 2009 erau de 113,680 milioane de lei. Fabrica de Zahăr Bod a fost construită în 1889 şi a avut acţionari din Berlin şi Budapesta. Societatea a funcţionat în regim privat până în 1948, când a fost naţionalizată şi a devenit întreprindere de stat. În 1998, fabrica a fost cumpărată de firma Darcom SRL, aparţinând afaceristului braşovean Dan Tartagă. Fabrica de Zahăr Bod a intrat, la începutul anului 2011, în insolvenţă, dar planul de reorganizare al companiei nu a fost încă aprobat de creditori. La Tribunalul Braşov se vor judeca o serie de contestaţii la Tabloul preliminar al creanţelor. Proprietarii fabricii contestă aproape zece din cele 22 de milioane de euro datorate.
Adrian Militaru
