PDL şi Traian Băsescu au o singură variantă. Să intre în ring. Ringul se află în stradă şi în presă. Orice tăcere, orice pas înapoi pot fi fatale.
Ceea ce se întâmplă în această sală nu este decât un imens iureş, un vacarm, fiecare strigă, se agită, nimeni nu ştie ce vrea. Opoziţia vrea sânge, poporul vrea sânge. Presa delirează.
Văd un ofiţer ajuns în stradă, care nu ştie ce vrea. Sau poate vrea propria sa rubrica la Antene, singurele televiziuni care îl mediatizează. Se cere demnitate, se cere libertate, se cer multe. E drept că undeva, ceva s-a rupt, ceva a paralizat complet neuronii acestei naţii, este o foame de dictatură de tip Ţepeş, cerută democratic, prin protest paşnic.
Toţi sunt de vină şi îi luăm pe rând:
* Ion Iliescu este primul vinovat pentru incompetenţă şi pentru cea mai proastă opţiune economică şi politică de după revoluţie, pentru incapacitatea lui de a vedea în perspectivă şi pentru egoismul de a câştiga alegerile din ‘92 şi ‘96 cu preţul sacrificării României pentru ani buni.
* Emil Constantinescu este vinovat pentru laşitatea lui din 2000, când a refuzat să mai candideze, pentru că stătea undeva la 20% în sondaje. Este vinovat că nu a ştiut să piardă, dar dacă ar fi candidat ar fi adus în parlament PNŢCD, măcar la un 10-15 procente, iar cu cele 7% ale PD şi 11% ale PNL am fi avut o opoziţie la regimul Năstase mai de doamne-ajută.
* Adrian Năstase este de vină pentru ducerea corupţiei la nivel de prag maxim suportat de naţiune, pentru baroniadă, pentru legalizarea acelor naşi judeţeni.
* Şi nu în ultimul rând, Traian Băsescu este vinovat pentru modul cum a încurcat borcanele. El a năşit alianţa de guvernare PSD-PDL.
Este de vină că nu a reuşit să vorbească cu românii, în al doilea mandat, despre criză şi despre măsuri. PNL este vinovat pentru renunţarea completă la ideologie, PSD este vinovat pentru că în spatele lui Ponta văd rânjetul lui Năstase, al lui Mitrea, a lui Hrebenciuc.
România este acum o sală de box unde, în răcnetele mulţimii, se afla deja, în maiou şi chiloţi, Antonescu, demagogul care face bezele la public şi acesta e în delir. Antonescu deja sare, face gesturi cu pumnii, acolo în colţul său, antrenorii Ponta şi Voiculescu îi fac semnul că e OK. Blitz-uri, camere de filmat de la Antena 3 şi Realitatea transmit deja meciul, sunt o cohortă de comentatori sportivi de la aceste posturi care agită publicul şi transmit minut cu minut.
Din păcate, în colţul opus nu e nimeni. Se urlă, toate echipele se uită la cel care lipseşte… Echipele de filmare fixează obiectivul pe acel colţ lipsă. Mai mult, undeva se rostogoleşte un cap, al lui Baconschi. Mulţimea e în delir. Fanatismul e la cote înalte. Se strigă „Laşii! Laşii!” PDL nu are altă variantă. Trebuie să joace, să intre în ring. A trecut timpul analizelor cu cifre . Acestea nu mai sunt ascultate, poporul a ieşit din nuanţa raţiunii, vrea care pe care.
Vrea luptă… PDL nu are, politic vorbind, decât o singură variantă, chiar dacă e de moment: identificare punctelor slabe, ale celor din partid, care s-au făcut de râs şi aşezarea unei autentice echipe de luptători, chiar dacă sunt din propriul partid – Macovei, Boagiu, Blaga etc. sau sunt din afară – Tănăsescu, Isărescu. PDL nu mai are altă variantă decât să intre în ring. La Bucureşti şi în celelalte oraşe trebuie găsiţi acei
lideri care plac, care sunt charismatici. Să iasă în stradă, la oameni. Dacă nu o vor face, luptătorul – Crin Antonescu – va câştiga acest meci prin neprezentarea adversarului.
Mihai Ghezea
