Săptămâna trecută, Agenţia Associated Press şi televiziunea ARD au difuzat pe postul public din Germania, în emisiunea „Panorama”, un material în care au specificat că o închisoare a CIA s-ar fi aflat în sediul ORNISS din Bucureşti.
Tot ei susţin că CIA a interogat terorişti, timp de trei ani, chiar în subsolul sediului ORNISS, instituţie de mare importanţă pentru siguranţa naţională. Imobilul se afla într-o zonă locuită din Bucureşti, aproape de Piaţa Chibrit. Clădirea albă, cu două intrări păzite de câteun jandarm, nu atrage atenţia cu nimic altceva în afară de denumire. Poziţionată pe o stradă îngustă, nu a trezit niciodată suspiciunea vecinilor.
Strada Mureşului, Cemuşului şi Dej sunt cele trei străzi care flanchează sediul instituţiei, la subsolul căruia reporterii de la AP şi ARD susţin ca deţinuţii ar fi fost închişi în şase celule, între anii 2003 şi 2006. Potrivit jurnaliştilor străini, în această închisoare a fost adus şi unul dintre capii atentatelor din SUA din 11 septembrie, Khalid Sheikh Mohammed. Deţinuţii ar fi fost transportaţi în microbuze, introduşi în clădire printr-o intrare laterală, şi apoi vârâţi în subsol. Din investigaţiile efectuate la faţa locului de redactorii ziarului nostru reiese cu totul altceva. Până în anul 2003, clădirea a aparţinut Companiei Philips. Din anul 2003 clădirea aparţine Oficiului Registrului al Informaţiilor Secrete de Stat (ORNISS). Vis-à-vis de clădire se găseşte un service auto particular. Strada este într-adevăr îngustă, dar nimeni nu are interdicţia de a staţiona în fata service-ului auto. Oprirea şi fotografiatul sunt interzise în faţa imobilului, deoarece este o zonă militarizată.
În spatele clădirii, pe strada Dej, sunt situate o clădire dezafectată şi o parcare. Cele două locaţii sunt despărţite de un gard înalt din beton, cu sârmă ghimpată şi monitorizat de o cameră de supraveghere. Sunt greu de crezut afirmaţiile jurnaliştilor AP şi ARD. Vecinii, care practic sunt gard în gard cu sediul ORNISS, infirmă că vreodată ar fi văzut ceva care să le atragă atenţia. Totodată, ” Ministerul Afacerilor Externe reiterează poziţia României, exprimată anterior cu privire la acest subiect, şi anume aceea că autorităţile române nu deţin nici un fel de informaţii din care să rezulte că pe teritoriul ţării noastre au existat centre de detenţie secrete ale CIA sau că aeroporturile româneşti ar fi fost utilizate de CIA pentru transportul sau detenţia unor prizonieri suspectaţi de acte de terorism”, a declarat Doris Mircea, purtător de cuvânt MAE, într-o conferinţă de presă.
În urma anchetei desfăşurate de autorităţile române şi finalizată în 2008 a rezultat că nu există nici un fel de dovezi legate de cazuri în care persoane sau agenţii străine oficiale au fost implicate pe teritoriul României în acţiuni de privare de libertate sau transport ilegal de deţinuţi. Totodată, oficialul MAE a amintit că România este parte la Convenţia ONU de combatere a torturii şi a tratamentelor şi pedepselor inumane sau degradante.
Totuşi, spre deosebire de centrele din Lituania şi Polonia, închisoarea CIA din România „nu s-a aflat într-o zonă izolată, ci ascunsă la vedere” în apropierea unui bulevard mare, pe o stradă cu copaci şi case, susţine agenţia americană.
Însă foşti oficiali din cadrul Serviciilor de Informaţii au descris zona în care s-a aflat închisoarea şi au identificat fotografiile clădirii, potrivit AP.
Autorităţile Române trebuie să redeschidă ancheta privind centrul secret de detenţie al CIA de pe teritoriul ţării, după ce noi informaţii în acest sens au fost dezvăluite de presa internaţională.
Victor N. Bogdan
