Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a decis, cu majoritate de voturi, să respingă contestaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, prin care se solicita ca judecătoarea Viorica Costiniu să se abţină de la judecarea cauzelor instrumentate de DNA. Argumentul Direcţiei Naţionale Anticorupţie: soţul magistratei, Florin Costiniu, a fost trimis în judecată de procurorii DNA. În plus, Daniel Morar, procurorul-şef, cerea ca CSM să tranşeze problema incompatibilităţilor în orice alte cazuri similare. Conform contestaţiei formulate de către Direcţia Naţională Anticorupţie, imparţialitatea judecătoarei Viorica Costiniu a fost afectată în toate cazurile instrumentate de DNA.
Mona Pivniceru: „CSM nu poate înlocui de plano un judecător”
Judecătoarea Mona Pivniceru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, a susţinut că CSM nu are nicio modalitate juridică de a înlocui de plano un judecător de la judecarea cauzelor instrumente de DNA, din două considerente: „Pe de o parte, Consiliul Superior al Magistraturii nu este legiuitor pentru a stabili o incompatibilitate generală neprevăzută de lege, iar pe de altă parte, DNA are la dispoziţie instituţia recuzării, pe care însă nu a folosit-o niciodată.”
Georgiana Iorgulescu, membru al CSM: „În condiţiile în care nu se face dovada unei lipse de imparţialitate efective, CSM se află în situaţia opusă cererii DNA, având obligaţia de a apăra magistraţii împotriva unor suspiciuni nejustificate”.

Judecător Mircea Aron, membru al CSM, a susţinut însă că acest caz nu poate fi discutat pe fond, întrucât contestaţia DNA e inadmisibilă: „Calitatea procesuală se stabileşte în funcţie de obiectul cererii, iar pentru că cererea se referă la cariera unui magistrat, trebuie făcută de acesta în nume propriu”, a arătat Mircea Aron.
Pretenţiile DNA
În contestaţia formulată, DNA se declară nemulţumită de hotărârea din 13 septembrie a Secţiei de judecători a CSM, care nu şi-a însuşit propunerile Inspecţiei judiciare privind oportunitatea reglementării unui nou caz de incompatibilitate în acest sens. „Solicităm Consiliului Superior al Magistraturii, în calitate de garant al independenţei justiţiei, să ia măsuri pentru rezolvarea şi evitarea apariţiei situaţiilor de «imparţialitate obiectivă», întrucât aparenţa că magistratul nu va fi deplin imparţial afectează prestigiul justiţiei. Lipsa unei reglementări clare vulnerabilizează statutul judecătorilor şi procurorilor, iar Consiliul Superior al Magistraturii, corespunzător statutului său, nu poate să rămână doar un observator al insuficienţei reglementărilor, când la îndemâna sa sunt cel puţin două instrumente, şi anume modificarea Regulamentului de ordine interioară a instanţelor ori sesizarea ministrului justiţiei asupra necesităţii iniţierii sau modificării unor acte normative”, se argumentează în contestaţia semnată de procurorul-şef al DNA, Daniel Morar.
Inspecţia Judiciară a analizat dosarul
După analizarea sesizării DNA, Inspecţia judiciară a CSM arată că niciunul dintre cazurile prevăzute de procedura penală nu are aplicabilitate în situaţia Vioricăi Costiniu. „Cum aspectele invocate se încadrează într-o situaţie cu caracter general, legată de calitatea de inculpat a soţului doamnei judecător, calitate dobândită într-un dosar instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie, nu se poate susţine că din punct de vedere al răspunderii disciplinare, judecătoarea ar fi încălcat dispoziţiile legale referitoare la incompatibilităţi, nefiind reglementată, în mod singular, o astfel de situaţie precum cea expusă în sesizare”, arată inspecţia. Inspecţia judiciară recomandă, în final, să se aprecieze cu privire la oportunitatea reglementării unui nou caz de incompatibilitate.
Propunerile lui Dumbravă, un fel de copy-paste după Daniel Morar
Introducerea unui nou caz de incompatibilitate în normele procedurale sau în Legea 303/2004 a judecătorului de a participa la soluţionarea cauzelor penale ca urmare a sesizării unei unităţi de parchet, judecător al cărui soţ sau rudă apropiată, până la gradul IV, a fost trimis în judecată sau în cazul căruia s-a pus în mişcare acţiunea penală de către acea unitate de parchet; suspendarea din funcţia de conducere a judecătorului sau procurorului faţă de care s-a dispus începerea urmăririi penale pentru infracţiuni de corupţie sau conexe infracţiunilor de corupţie până la finalizarea anchetei penale.
Reacţiile membrilor CSM
Propunerea preşedintelui CSM privind modificarea dispozițiilor legale referitoare la incompatibilități a fost respinsă prin vot majoritar de membrii Consiliului Superior al Magistraturii.
Mona Pivniceru (judecător): „Când am votat propunerea DNA, am spus să o separăm în două: unu, o chestiune administrativă privind incompatibilitatea, şi doi, propunerea DNA de modificare a legii şi instituirea unui nou caz de incompatibilitate. Propunerea nu aparţine domnului Horaţius Dumbravă, ci aparţine materialului Direcţiei Naţionale Anticorupţie. CSM s-a pronunţat în bloc, deci şi cu privire la respingerea propunerii de instituire a unui nou caz de incompatibilitate. Nu e prima dată când se suplimentează ordinea de zi cu chestiuni asupra cărora ne-am pronunţat deja”.

Cristi Danileţ (judecător): „Eu nu mi-am dat seama cum au votat colegii, eu am votat pentru admiterea propunerii DNA. Nimic nu ne împiedică să reluăm votul. Eu aş mai face o propunere, dar nu am supus-o aprobării prealabile: trebuie luptat ca pedepsele pentru corupţie să crească pentru judecători şi procurori şi să fie eliminată posibilitatea suspendării pedepsei”.
George Bălan (procuror), vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii: „Nu am găsit o majoritate ca să tranşăm problema. Punctul doi al propunerii (suspendarea din funcţia de conducere) cred că este caduc. Fac această precizare pentru că în noul cod (de anul viitor) nu mai avem fază de urmărire penală”.
Mircea Aron (judecător, membru al Consiliului Superior al Magistraturii): „Am votat pentru inadmisibilitate. A fost o chestiune tehnică, nici nu am trecut de excepţie, nu am ajuns pe fond. În procedura penală, uitaţi-vă care sunt părţile, care e raţiunea incompatibilităţilor şi care e poziţia parchetului, dacă e parte sau nu”.
Georgiana Iorgulescu (membru CSM din partea societăţii civile): „Am votat contra propunerii DNA. Avem de-a face cu un soi de fariseism, din rândul nostru pleacă informaţii către presă legate de deliberare. Ar trebuie să nu avem dublă măsură. Buletinul de vot a fost prost întocmit şi astfel s-a respins în integralitate cererea DNA. Nu este etic să reluăm un vot dat”.
Adrian Militaru