Un ONG, autodeclarat instituţie de protecţie a animalelor, foloseşte toate însemnele Poliţiei Române. Autoturismele de serviciu ale ONG-ului Poliţia Animalelor au embleme inscripţionate cu însemnul „Poliţia”, încadrat de culorile drapelului naţional. De asemenea, ele folosesc şi girofare.
Poliţia Animalelor foloseşte geci reflectorizante, identice cu cele ale Poliţiei Române şi are funcţii specifice doar Poliţiei Române. În plus, numerele de înmatriculare ale maşinilor folosite conţine prescurtarea specifică Ministerului Administraţiei şi Internelor – MAI. Ordonanţa de Urgenţă cu privire la înfiinţarea fundaţiilor şi asociaţiilor interzice folosirea în titulatura lor a denumirilor unor instituţii de interes local sau naţional.
Cu toate acestea, Emilian Prodan (fost Ioan-Grigore Prodan), trimis în judecată în două dosare de corupţie, autointitulat comisar general al organizaţiei Comisariatul pentru Societatea Civilă, şi-a făcut propria poliţie – „Poliţia Animalelor”.
Şeful Poliţiei Române, chestorul Liviu Popa, cere judecătorilor să anuleze certificatul prin care a fost înregistrată la Oficiul de Stat şi Invenţii şi Mărci (OSIM) marca „Poliţia Animalelor”, dar şi certificatul de înregistrare a însemnelor specifice după autovehiculele de serviciu. „Conduita Comisariatului pentru Societatea Civilă evidenţiază faptul că înregistrarea mărcii a fost deturnată de la scopul prevăzut de lege şi anume acela de a distinge serviciile sale de cele ale Poliţiei Române, la acela de a crea confuzie şi a da impresia că Poliţia Animalelor este o structură a Poliţiei Române”, mai arată chestorul Liviu Popa.
Cum să-ţi faci poliţie la OSIM
Inspectoratul General de Poliţie pentru Protecţia Animalelor a fost înfiinţat la nivelul Comisariatului pentru Societatea Civilă, prin sentinţa civilă nr. 27/4 noiembrie 2009, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, şi are ca scop declarat „protecţia animalelor împotriva relelor tratamente şi purtării nejustificat abuzive”.
Comisariatul pentru Societatea Civilă a încercat să înregistreze la OSIM mai multe mărci, dar toate cererile au fost refuzate: Inspectoratul General Pentru Protecţia Animalelor – Poliţia Comisariatul pentru Societatea Civilă, Inspectoratul General Pentru Protecţia Animalelor – Poliţia Animalelor, Poliţia Naţională pentru Protecţia Animalelor. Totuşi, la 4 mai 2010, marca „Poliţia Animalelor” a fost înregistrată la OSIM, iar la 26 iulie 2010 au fost înregistrate însemnele de pe autovehiculele de serviciu.
Atât „comisarul şef” cât şi „ofiţerii” şi-au luat în serios meseria de oameni ai legii
Referitor la aceste însemne, şeful Poliţiei Române arată că au suficiente asemănări cu maşinile de poliţie, fiind încălcată ordinea publică. „Acest risc de confuzie se răsfrânge asupra opiniei publice, asupra publicului larg care este indus în eroare, existând pericolul de asociere a desenului pârâtului CSC şi a mărcii Poliţia Animalelor cu «marca notorie» a Poliţei Române”, susţine Liviu Popa.
Comisarul general al CSC, Emilian Prodan, a declarat că a creat această entitate după modele valabile în Polonia, Marea Britanie sau SUA, iar marca a înregistrat-o la OSIM – Geneva, având un drept de proprietate internaţională. „Poliţia Animalelor trebuia să lucreze într-un sistem organizat, cu angajaţi, nu cu voluntari, cum lucrează celelalte fundaţii”, şi-a motivat decizia de înfiinţare „tatăl” Poliţiei Animalelor.
Poliţia Animalelor foloseşte autoturisme cu girofar – copie a celor care aparţin Poliţiei Române.
Funcţiile şi numerele de înmatriculare sunt doar coincidenţe
Despre funcţiile pe care subordonaţii săi le au – agent, inspector, comisar – Prodan a explicat că nu sunt grade militare, doar funcţii, aşa cum există şi cele de inspector de asigurări, inspector de muncă, inspector bancar etc. Prodan a găsit o explicaţie chiar şi pentru numerele de înmatriculare ale maşinilor folosite de controversata instituţie pe care a înfiinţat-o şi care conţine particula „MAI”: „Ziua Poliţiei Animalelor am ales-o în luna mai. Pe 21 mai, de Constantin şi Elena, şi am decis să punem numele lunii la numerele maşinilor. Este doar o coincidenţă”.
Comisarul general Emilian Prodan face trafic de influenţă
Comisarul general Emilian Prodan (fost Grigore-Ioan Prodan) a fost trimis în judecată în două dosare de corupţie, fiind acuzat de trei infracţiuni de trafic de influenţă. În primul dosar, Prodan a fost trimis în judecată alături de mai mulţi interlopi, printre care vrăjitoarele Sidonia şi Andreea Lider. El a fost acuzat că a pretins 45.000 de euro şi un autoturism de lux de la rudele vrăjitoarei Sidonia pentru a interveni pe lângă magistraţi bucureşteni şi pentru a-i determina să dispună punerea în libertate a două persoane arestate preventiv.
În cel de-al doilea dosar penal, finalizat în septembrie 2010, Emilian Prodan este acuzat că ar fi primit 60.000 de euro şi mai multe bunuri de la primăriţa comunei Gorgota, Veronica Ioniţă, cercetată de DNA pentru abuz în serviciu, pentru a interveni la procurorul care o ancheta. În timpul anchetelor, Emilian Prodan a făcut demersuri pentru a-şi schimba vechiul nume, de Grigore-Ioan Prodan.
Dumitru Preda
