Planurile Statelor Unite şi ale Alianţei Nord-Atlantice de amplasare a unor elemente ale scutului antirachetă în ţări din Europa continuă să îngrijoreze Moscova. Considerând acest proiect ca o potenţială ameninţare la adresa securităţii sale, Rusia îşi întăreşte propriul sistem antibalistic, în colaborare cu alte state din spaţiul ex-sovietic. Mai mult, exerciţiile militare desfăşurate la începutul lunii trecute au avut şi scopul de a demonstra capacitatea armatei ruse de a răspunde oricărei provocări.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a afirmat că este posibil ca ţara sa să stopeze cooperarea cu SUA în domeniul sistemului antirachetă din Europa. Într-o declaraţie oficială, el a acuzat Washingtonul că ia decizii importante fără a se consulta cu toate părţile interesate. „Dacă această situaţie va continua, şansa apărută la Summitul NATO-Rusia, de la Lisabona, de a transforma proiectul scutului antibalistic dintr-un motiv de dispută, în unul al cooperării, poate fi pierdută”, a spus Lavrov. Declaraţia ministrului rus vine ca urmare a anunţului făcut de Statele Unite că s-a ajuns la un acord cu Spania, pentru dislocarea mai multor crucişătoare americane în această regiune, ca parte a unui sistem defensiv.
La a 66-a sesiune a Adunării Generale a ONU, Serghei Lavrov a declarat că plasarea unor elemente ale sistemului antibalistic în diferite părţi ale globului modifică structura securităţii internaţionale şi „este nevoie de garanţii juridice solide că scutul va fi folosit strict în scopurile declarate şi nu va afecta echilibrul militar internaţional sau regional”. Vehemenţa lui Lavrov a fost temperată de ministrul adjunct de Externe, Serghei Riabkov, care a declarat că acordurile încheiate de Statele Unite cu România şi Turcia nu reprezintă o noutate surprinzătoare şi nu este nimic îngrijorător. „Suntem în primul rând îngrijoraţi de modul în care a fost conceput acest sistem, iar faptul că poziţia noastră este ignorată nu ne oferă garanţia că viitorul scut antirachetă nu va fi îndreptat împotriva noastră”, a spus Riabkov.
Mărirea numărului de participanţi la sistemul american nu l-a surprins pe Anders Fogh Rasmussen, şeful NATO, care a declarat că, până în 2018, când „scutul” va deveni pe deplin operaţional, ar putea să apară noi state dornice să găzduiască pe teritoriul lor unele din elementele sale componente. În încercarea de a mai linişti Kremlinul, ambasadorul american la Moscova, John Beyrle, a afirmat că se aşteaptă ca Rusia şi SUA să semneze un acord privind această spinoasă problemă la Summitul NATO care va avea loc la Chicago, anul viitor.
România, „ghimpele” din coasta Rusiei
La mijlocul lunii septembrie, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice saluta semnarea de către ţara noastră a acordului cu SUA privind amplasarea unor rachete interceptoare, de tip SM-3, la baza din Deveselu, ca elemente ale scutului antibalistic. După semnarea respectivului acord, a doua zi, a mai fost semnat unul, de această dată între Statele Unite şi Turcia, prin care Ankara se declara de acord cu prezenţa unui radar de mare putere pe teritoriul său. Instalaţia de tip X-band AN/TPY-2 face parte din sistemul THAAD, destinat să intercepteze rachetele cu rază medie de acţiune, zburând la foarte mare altitudine, şi va fi amplasată la o bază militară din provincia Malatya, în estul Turciei. Cu misiunea de a avertiza din timp asupra lansării unor rachete din afara Europei, radarul din Turcia va fi controlat de la un centru al NATO din Germania şi va deveni operaţional până la sfârşitul acestui an.
Moscova face demonstraţii de forţă
La poligonul din Aşuluk, în apropiere de Marea Caspică, au avut loc, în perioada 6-12 septembrie, exerciţii militare ale forţelor de apărare aeriană aparţinând membrilor Comunităţii Statelor Independente (CIS). Unităţi antiaeriene din Armenia, Kîrgîstan şi Tadjikistan au participat cu sisteme S-200, S-125 şi Buk, iar Belarus a contribuit cu 30 de avioane de luptă, inclusiv cu cele de tip MIG-29. Exerciţiile au inclus lovituri aeriene asupra unor ţinte terestre, simulări de lupte aeriene şi interceptarea unor ţinte zburătoare. Cu o periodicitate anuală, exerciţiile militare au scopul de a crea un scut de apărare a statelor din CIS şi de a antrena formaţiunile militare care fac parte din reţeaua de apărare aeriană înfiinţată de zece state ex-sovietice, în 10 februarie 1995. Principala misiune a acestui sistem este de a asigura protecţia spaţiului aerian a ţărilor membre, de a avertiza asupra unui atac cu rachete şi a coordona eforturile comune în vederea neutralizării unei potenţiale ameninţări aeriene. Structura defensivă a CIS este formată din şapte brigade antiaeriene, 46 de unităţi echipate cu rachete S-200 şi S-300, 23 de escadrile de avioane de luptă, echipate cu aparate MiG-29, MiG-31 şi Su-27, 22 de unităţi de sprijin electronic şi două detaşamente specializate în războiul electronic.
„Umbrela” rusească de deasupra spaţiului ex-sovietic
Comandantul Forţelor Aeriene ruse, gen.lt. Oleg Ostapenko, a declarat săptămâna trecută că Rusia şi Ukraina poartă negocieri pentru instalarea unui sistem defensiv antirachetă comun şi a precizat că ţara sa nu are intenţia de a repune în funcţiune staţiile de radar din Ukraina, amplasate la Sevastopol şi Mukaciovo, deoarece acestea sunt perimate. Generalul Valeri Gherasimov, adjunct al şefului Marelui Stat Major al Forţelor Armate Ruse, a declarat că astfel de sisteme de apărare aeriană comune funcţionează deja cu Belarus şi Armenia, iar pe viitor se intenţionează încheierea unui acord similar cu Kazahstanul. În prezent, această ţară se află în plin proces de modernizare a sistemului său de apărare aeriană, ceea ce – în opinia strategilor ruşi – va duce la menţinerea stabilităţii în zona Asiei Centrale.
După ce a asistat la exerciţiile militare, preşedintele rus Dmitri Medvedev le-a spus ofiţerilor prezenţi că va continua să aloce fonduri importante sectorului militar. „Nu putem evita cheltuirea unor sume importante, deoarece Federaţia Rusă nu este o ţară bananieră, ci un stat foarte mare, membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU şi care deţine un puternic arsenal nuclear. Din această cauză, contrar tuturor criticilor, eu, în calitate de comandant suprem, şi colegii mei am insistat întotdeauna ca fondurile pentru apărare, crearea de noi tipuri de armament, plata salariilor, asigurarea unor condiţii bune de trai a militarilor să fie o primă prioritate de stat. Iar cine nu este de acord cu aceasta, nu are decât să plece în altă parte”, a mai spus preşedintele rus.
Dan Papij
