Închişi, bătuţi, umiliţi, doar pentru că aveau îndrăzneala de a gândi altfel decât spusele oficiale, deţinuţi politici sunt şi acum bătaia de joc a unor guvernanţi ce doar în forme fără fond şi în declaraţi publice ce dau bine la fraieri condamnă regimul creat de bolşevici. Statul, prin reprezentanţii săi de frunte, a ,,reevaluat” libertatea foştilor deţinuţi politici la maxim 10.000 de euro. În 2009, când apăruse Legea 221, foştii deţinuţi politic s-au bucurat. Puteau acţiona statul în judecată şi puteau cere daune morale şi materiale pentru suferinţa lor.
16.000 de procese, 10.000 euro/deţinut politic
„Când a apărut legea, în doar câteva luni, au fost depuse 16.000 de procese, un procent mic din numărul celor care au avut de suferit. Speriată, haita portocalie a dat Ordonanţa 62 din 2010, cu rolul de a hăcui din pretenţiile deţinuţilor politici. Suma maximă ce putea fi cerută drept daune era 10.000 de euro. Se pare că doar atât valorau tineretea, libertatea ce ne-au fost luate, viaţa, în multe alte cazuri. Cei de drept comun au primit, doar pentru câteva zile, mii de euro. Noi, pentru zecii de ani înduraţi la muncă silnică, nu mai aveam dreptul decât la atât”, spune Octav Bjoza, reconfirmat în funcţia de preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România (AFDPR).
Legea 221/2009 – o lovitură de ….imagine
Foştii deţinuţi politic s-au adresat Avocatului Poporului, care le-a dat „dreptate”. „Avocatul Poporului s-a adresat la Curtea Constituţională, pentru a declara Ordonanţa 62 neconstituţională. Curtea Constituţională a luat şi Ordonanţa 62 şi Legea 221/2009 şi, astfel, articolul 5 din lege a fost şi el declarat neconstituţional. Era articolul care ne interesa pe noi…”, a explicat preşedintele AFDPR. „Atunci aveam la dispoziţie doar 45 de zile pentru a interveni pe lângă Parlament, pentru ca legea să fie reluată, discutată, astfel încât să devină constituţională. Noi am propus amendamente şi le-am dat şi parlamentarilor. Legea a rămas nediscutată”, a precizat Octav Bjoza. Între timp au trecut 10 luni, potrivit sursei citate, care mai spune că, la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor „există un proiect, care trebuie discutat. Ar fi trebuit să fie reluat după vacanţă, dar s-a terminat şi vacanţa şi despre proiect tot nu se discută”.
Se „decimează” deţinuţii politic
„La sfârşitul lunii iulie, primul ministru Emil Boc s-ar fi adresat printr-o scrisoare, preşedintei Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, în care spunea că Guvernul nu susţine proiectul”, a precizat Octav Bjoza. Legii 221/2009, privind condamnările cu caracter politic şi măsuri administrative asimilate acestora, adoptată cu sprijinul Executivului Boc în vara anului 2009, în vederea alegerilor prezidenţiale din toamna lui 2009, i s-a dat „delete”la capitolul efecte. Urmare a două decizii ale Curţii Constituţionale, dar şi ca urmare a unui recurs în interesul legii, promovat de Procurorul General al României, Laura Codruţa Kovesi, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei, prin decizia nr. 12 din 19 septembrie 2011, a admis RIL-ul promovat de Kovesi, prin care s-a stabilit că cei care nu au decizii definitive de despăgubire, ca urmare a condamnărilor politice suferite în timpul comunismului, nu mai pot primi aceste despăgubiri, chiar dacă au procese pe rol! Urmare a acestei decizii, Legea 221/2009 s-a dovedit o cacealma ordinară.
Prin hăţişurile justiţiei
De frică să nu devină incomozi şi să-şi piardă fotoliile, magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au admis recursul în interesul legii promovat Procurorul General al României, Laura Codruţa Kovesi, cu privire la despăgubirile acordate condamnaţilor politic, în baza Legii 221/2009. În RIL, Kovesi a cerut ICCJ să constate că, urmare a două decizii ale Curţii Constitutionale nr.1358/2010 şi nr.1360/2010, dispoziţiile din Legea nr.221/2009 privind condamnările cu caractere politic şi măsuri administrative asimilate acestora şi-au încetat efectele şi nu mai pot constitui temei juridic pentru cauzele nesoluţionate definitiv la data publicării deciziilor instanţei de contencios constituţional în Monitorul Oficial. Tocmai de aceea, foştii deţinuţi politic vor să-şi ceară drepturile la CEDO, individual, dar şi în numele Asociaţiei Naţionale.
Adrian Militaru
