Speculaţiile pornite de la afirmaţiile preşedintelui Traian Băsescu, conform cărora nu este exclus un conflict militar cu Rusia, nu sunt lipsite de un sâmbure de adevăr. În acest moment, Moscova cultivă relaţiile cu autoproclamata Republică Transnistreană considerând această provincie, împreună cu R. Moldova, ca o zonă-tampon între spaţiul ex-sovietic şi zona NATO.
În ciuda insistenţelor sale, Rusia nu a primit niciun fel de garanţii juridice din partea Statelor Unite că scutul anti-rachetă nu va acţiona şi împotriva sa. Amplasarea unor radare şi a 24 de rachete de interceptare pe teritoriul României, la Deveselu, face din ţara noastră principala ameninţare potenţială la adresa Rusiei şi, în consecinţă, strategii Kremlinului consideră imperios necesară menţinerea sub influenţa lor a teritoriilor din stânga Prutului.
Chiar dacă, în ultimii ani, relaţiile de forţă din sânul clasei politice de la Chişinău par să se fi schimbat în favoarea forţelor pro-democratice şi anti-comuniste, Moldova rămâne puternic dependentă din punct de vedere economic de Rusia, iar faptul că multe din marile unităţi de producţie se află pe teritoriul separatiştilor transnistreni nu face decât să întărească această dependenţă. Conflictul, vechi deja de două decenii, care opune Tiraspolul Chişinăului nu pare să fie prea aproape de o soluţionare cu atât mai mult cu cât el depăşeşte sfera politică, având rădăcini în sentimentul de apartenenţă la „Mama Rusie” a majorităţii cetăţenilor din Transnistria, încurajat de conducerea de la Kremlin. Negocierile dintre Chişinău şi Tiraspol au înregistrat un nou episod, la începutul acestei luni, când preşedintele transnistrean, Igor Smirnov, s-a întâlnit cu premierul moldovean, liberal-democratul Vladimir Filat.
O întrevedere impusă
În localitatea germană Bad Reichenhall a avut loc, vineri 9 septembrie, o conferinţă, sub egida OSCE, privind consolidarea măsurilor de încredere în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Potrivit serviciului de presă al Guvernului R. Moldova, în cadrul conferinţei au fost discutate perspectivele reluării dialogului în cadrul procesului de negocieri pentru reglementarea problemei transnistrene, în formatul 5+2. Cu această ocazie, a fost organizată şi o întâlnire între Filat şi Smirnov, prilej pentru cei doi oameni politici de a-şi afirma dorinţa de a ajunge la un acord care să pună capăt conflictului. Acest eveniment a determinat reacţia imediată a preşedintelui interimar al R. Moldova, Marian Lupu, care şi-a acuzat prim-ministrul că-i face lobby liderului de la Tiraspol. Replica lui Filat a venit imediat.
Acesta a declarat că el măcar încearcă să facă ceva pentru soluţionarea diferendului transnistrean, spre deosebire de Lupu, rivalul său politic, incapabil să gândească în categorii de stat şi rămas captivul unor interese înguste de partid. La originea controversatei întâlniri dintre cei doi oameni de stat este dorinţa comună – chiar dacă din motive diferite – a Occidentului şi a Rusiei de a pacifica această regiune. O dovadă în acest sens este şi faptul că Germania a ridica interdicţia impusă de zece ani lui Igor Smirnov de a călători în spaţiul Uniunii Europene, dar şi locul stabilit pentru conferinţă. Pe de altă parte, Moscova are tot interesul ca între Federaţia Rusă şi zona de influenţă a Alianţei Nord-Atlantice să existe un stat unitar, aflat, evident, sub controlul său. Potrivit cotidianului rus Kommersant, „Igor Smirnov a acceptat reluarea oficială a negocierilor privind soluţionarea conflictului transnistrean, care vor avea loc la Moscova, la 22 septembrie.
Rolul cheie în convingerea lui Smirnov l-a jucat Moscova, care l-a presat pe liderul transnistrean atât prin intermediul comisiei de anchetă a Federaţiei Ruse privind activităţile membrilor săi de familie, cât şi prin decizia Moscovei de a stopa acordarea cetăţeniei ruse în Transnistria.” Întâlnirea dintre prim-ministrul Republicii Moldova şi liderul regiunii separatiste a fost salutată „călduros” de înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, Catherine Ashton. De asemenea, şi autorităţile americane apreciază faptul că premierul Vladimir Filat şi liderul transnistrean Igor Smirnov „au participat împreună, pentru prima dată, la o conferinţă organizată de OSCE” şi „salută progresul înregistrat” în ceea ce priveşte reluarea negocierilor în formatul „5+2″ în vederea reglementării conflictului transnistrean.
„Dacă vrei pace, pregăteşte-te de război”
La doar câteva zile de la conferinţa din Bad Reichenhall, autorităţile separatiste de la Tiraspol au dispus iniţierea unor ample exerciţii militare, în care sunt antrenate unităţi ale pretinsului minister al Apărării din stânga Nistrului. Manevrele se desfăşoară în localitatea Novosavitskoe, raionul Slobozia şi cuprind exerciţii tactice ale trupelor de artilerie, antiaeriene, de blindate. Scopul acestora este de a fortifica „moralul personalului” în eventualitatea unui conflict militar cu Moldova.
Conform şefului Statului Major al armatei transnistrene, Vladimir Atamaniuk, „soldaţii trebuie să-şi cultive abilităţile militare, să se integreze rapid în unităţile din care fac parte, deoarece, pe timp de război, vor avea prea puţin timp la dispoziţie pentru acest lucru.”Exerciţiile trupelor din stânga Nistrului vin pe fondul zvonurilor privind apropiata îndepărtare de la conducere a lui Igor Smirnov, devenit „persona non grata” pentru Kremlin. De altfel, premierul rus, Vladimir Putin, i-a trimis o scrisoare de sprijin liderului mişcării transnistrene Obnovlenie (Înnoirea), Anatoli Kaminskii, în ziua în care formaţiunea şi-a desemnat candidatul pentru alegerile din decembrie, când va fi desemnat noul lider de la Tiraspol.
În scrisoarea adresată lui Kaminskii, Putin laudă acţiunile mişcării şi afirmă că Obnovlenie este soluţia pentru problemele Transnistriei, potrivit paginii online a emisiunii In Profunzime.Transnistria organizează în decembrie un scrutin pentru desemnarea unui nou lider, iar presa locală afirmă că la alegeri se vor confrunta Igor Smirnov şi Anatoli Kaminskii, dar în cursă s-au mai înscris şi liderul mişcării Vozrojdenie (Renaşterea), Eugen Sevciuk, şi comunistul Oleg Horjan. „Sunteţi capabil să rezolvaţi problemele Transnistriei”, se arată în scrisoarea semnată de Vladimir Putin, potrivit portalului jurnal.md. „Strategia ambiţioasă de dezvoltare a Transnistriei până în 2025 şi susţinerea pe care o aveţi de la o mare parte a populaţiei oferă motive să cred că sunteţi capabil să rezolvaţi problemele Transnistriei”, adaugă premierul rus. Scrisoarea a fost citită la Tiraspol de prim-vicepreşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse, Oleg Morozov, care a precizat că „Rusia va fi alături de Transnistria şi poporul transnistrean”.
Dan Papij
