Un raport al Departamentului pentru Probleme Economice şi Sociale al ONU, făcut public în data de 5 iulie, susţine că Terra este în pragul unei catastrofe planetare majore. Experţii în climatologie avertizează că niveluri record ale temperaturilor, pozitive sau negative, ale cantităţilor de precipitaţii, ploaie, zăpadă sau secetă vor caracteriza evoluţia „normală” a vremii, în perioada următoare.
Studiul consideră că, pentru a evita ruperea fragilului echilibru climatic planetar este nevoie de o revoluţie tehnică mai rapidă decât revoluţia industrială din sec. 18-19. Pentru aceasta, este nevoie de investiţii majore în dezvoltarea şi extinderea surselor de „energie curată”, promovarea unor noi tehnici de exploatare a pădurilor şi terenurilor agricole, descoperirea unor metode de reducere a deşeurilor, totul pentru a elibera civilizaţia umană de dependenţa de petrol. Autorii studiului arată că ar fi necesară o investiţie de cel puţin 1,1 trilioane de dolari, în ţările în curs de dezvoltare, pentru a asigura nevoile mereu crescânde de hrană şi energie. „Economia, aşa cum este ea concepută astăzi, nu este o opţiune, iar încercarea de a reduce sărăcia globală prin creşterea produsului intern generată de aşa-numitele tehnologii gri va duce la depăşirea nivelului de suportabilitate al mediului”, susţin climatologii. De altfel, de mai bine de trei decenii, oamenii de ştiinţă au avertizat că arderea de combustibili fosili – cărbune, ţiţei şi gaze naturale – contribuie decisiv la creşterea efectului de seră care determină încălzirea globală, cu modificarea inerentă a climei, la nivel mondial.
Temperaturi infernale, secetă, foamete, incendii
Astăzi, în estul Africii, peste 12 milioane de oameni luptă pentru supravieţuire, din cauza celei mai grave secete din ultimii 60 de ani (foto 1). Şi Statele Unite ale Americii s-au confruntat, în vara aceasta, cu temperaturi record, peste o mie de înregistrări maximale fiind depăşite numai în această lună. Consecinţă a căldurii anormale, seceta a provocat izbucnirea a numeroase incendii, care au devastat circa 3 milioane de hectare, de două ori mai mult decât media înregistrată în ultimul deceniu. În sudul SUA, mai mult de trei sferturi din statul Texas se confruntă cu cea mai gravă secetă din istoria recentă, 22 de persoane au murit din cauza temperaturilor ridicate, iar la nivelul întregii ţări circa 150 milioane de oameni suferă din cauza valului de căldură. Potrivit Centrului Naţional pentru Informaţii Climatice, în luna iunie, în Statele Unite, au fost înregistrate 4.000 de niveluri maxime de temperaturi ridicate. Situaţie asemănătoare şi în Canada, unde temperaturi record au fost semnalate în peste 20 de oraşe din provinciile Ontario şi Quebec, cel mai cald fiind în Toronto, 37,9 grade Celsius.
La Nina şi El Nino, „copiii” încălzirii globale
Părerea unanimă a experţilor este că schimbările climei contribuie la apariţia fenomenelor meteorologice extreme, chiar dacă nu sunt singura lor cauză. „În mod cert, nu poţi lega în mod direct un fenomen extrem singular de schimbarea climei. La fel, nu poţi afirma că aceste modificări nu au nimic de-a face cu respectivul fenomen. Avem suficiente motive să credem că seceta gravă din estul Africii a fost determinată, parţial, de modificările geoclimatice, aşa cum reiese din modelele de prognoză elaborate până acum, care evidenţiau prezenţa unor condiţii atmosferice favorabile apariţiei acestei calamităţi”, spune Bob Ward, director la Institutul Grantham pentru Schimbări Climatice şi Mediu, din Londra. „Se poate observa un model în frecvenţa şi intensitatea fenomenelor extreme, care coincide cu modelele prognozate pe baza datelor privind schimbările climatice. În ultimul secol, temperatura globală a crescut cu 0,8 grade Celsius, deci trebuie să ne aşteptăm la o creştere proporţională a fenomenelor meteorologice extreme”, mai spune cercetătorul britanic.
În opinia altor cercetători, seceta mortală din Africa, dar şi inundaţiile catastrofale din unele zone asiatice ar putea fi consecinţele intensificării fenomenului cunoscut sub numele de La Nina, constând într-o răcire a apelor de suprafaţă ale Oceanului Pacific, care a înregistrat niveluri record în acest an. Cum frecvenţa cu care apar La Nina şi El Nino (fenomenul opus, de încălzire a apelor Pacificului, n.red.) s-a mărit în ultimele decenii, experţii studiază ipoteza potrivit căreia intensitatea lor crescută ar fi cauzată de modificările climei, caz în care ele vor influenţa considerabil schimbările geoclimatice, pe viitor.
Surprize ale vremii, pe tot globul
Evenimentele meteorologice surprinzătoare le oferă oamenilor de ştiinţă posibilitatea de a le include în studiile pe termen lung ale modificării climei Terrei. Recent, un neobişnuit val de frig a adus zăpadă în statele din sudul Braziliei (Foto 2). Chiar dacă în emisfera sudică acum este iarnă, Brazilia este situată între Ecuator şi Tropicul Capricornului, o zonă în care, în anotimpul rece, sunt obişnuite furtunile de grindină şi frigul, dar nu căderile de zăpadă.
Şi în regiunile din nord-vestul Chinei, unde vreme este, în mod normal, temperată, în această lună au fost înregistrate temperaturi de peste 38 de grade, cu vârfuri de 45 de grade C. Cel puţin opt prefecturi din această zonă au fost afectate de valul de căldură din luna iulie.
Achim Steiner, cercetător în cadrul Programului pentru Mediu, al ONU, este de părere că schimbarea climei la nivel planetar duce la mărirea intensităţii dezastrelor naturale, ceea ce ar putea constitui o ameninţare la adresa păcii mondiale. El a avertizat, la mijlocul acestei luni, că majorarea frecvenţei calamităţilor naturale, în următoarele decenii, ar putea să provoace crize umanitare, cum este, în prezent, foametea din Somalia, iar instituţiile internaţionale ar fi puse serios în dificultate dacă astfel de catastrofe s-ar produce simultan şi ar afecta piaţa alimentară mondială şi resursele alimentare regionale. Acestea ar genera deplasări masive de populaţie şi valuri de refugiaţi transfrontalieri pentru care comunitatea internaţională nu este pregătită.
Dan Papij
