Bucureştenii nu agreează schimbările propuse de Guvern

Un sondaj al Companiei de Cercetare Sociologică şi Branding (CCSB), realizat în luna iulie, pentru Asociaţia „Pro Democraţia”, demonstrează că locuitorii Capitalei sunt reticenţi faţă de schimbare. Mai ales în ceea ce priveşte organizarea vieţii de zi cu zi…

Pe fondul stresul cotidian şi – în mai mică măsură, a concediilor – nu este de mirare că bucureştenii nu s-au arătat prea interesaţi de ipoteza unor alegeri locale. Totuşi, 43% dintre cei intervievaţi au acceptat să ia în considerare această premiză, iar răspunsurile lor arată că Uniunea Social-Liberală ar avea 59% din voturi, urmată, la 28 de procente distanţă, de PDL. OTV-ul a adus Partidului Poporului (neînregistrat încă la Tribunal – n.red.) 9% din sufragiile repondenţilor, charisma lui Corneliu Vadim Tudor i-a asigurat PRM 3%, iar nostalgia aerului curat a pus PER în posesia a 2%. Partidele-cameleon, pe care bucureştenii le consideră interesate doar de avantajele oferite de prezenţa în Parlament -UDMR, UNPR, PNG- nu au obţinut decât 1% din sufragii. Structura eşichierului politic al potenţialilor aleşi locali se menţine asemănătoare şi în cazul în care fiecare formaţiune membră a USL ar candida separat: 33% – PSD, 27% – PNL, 20% – PDL, 9% – PP, 3% – PRM, 3% – PC, iar UDMR şi UNPR ar avea 1%.

Sondajul CCSB ridică semne de întrebare asupra gradului de implicare a populaţiei în viaţa social-politică a ţării şi aceasta pentru că doar 43% dintre repondenţi intenţionează să meargă la vot, 47% au răspuns că nu vor merge la vot, iar 10% susţin că nu ar fi în ţară. Motivul îl găsim tot în cifrele oferite de statistici. Întrebaţi cât de interesaţi ar fi de alegeri, 35% dintre cei chestionaţi de CCSB au răspuns că ar fi „foarte interesaţi”, „destul de interesaţi” – 20%, „destul de puţin interesaţi” – 17%, „foarte puţin sau deloc interesaţi” – 25%.

Românii sancţionează politica de stat

Criza profundă prin care trece România, cu tot alaiul ei de concedieri, şomaj, reduceri salariale, creşterea galopantă a inflaţiei, i-a determinat pe trei sferturi dintre cei care au acceptat să răspundă întrebărilor sondajului să declare că ţara noastră urmează o direcţie greşită, în timp ce doar 12% au apreciat ca bună evoluţia României. Revenirea cursului leu/euro la o paritate acceptabilă i-a adus guvernatorului Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, 59% în topul încrederii populaţiei, urmat de primarul Capitalei, Sorin Oprescu (56%). Dintre politicieni, cei mai demni de încredere au fost consideraţi preşedintele PNL, Crin Antonescu (43%), preşedintele PSD, Victor Ponta (37%), preşedintele Senatului, Mircea Geoană (36%) şi parlamentarul liberal Mircea Diaconu (35%). Orientarea preferinţelor repondenţilor spre membrii actualei Opoziţii se se reflectă şi în procentele de la „mijlocul clasamentului încrederii”: Ion Iliescu, 25% , Dan Voiculescu – 24%, Adrian Năstase – 22%, Vasile Blaga – 19%, Corneliu Vadim Tudor – 17%, Traian Băsescu – 15%, George Becali – 13%, Emil Boc – 12%, Elena Udrea – 11%.

Fără modificări ale sistemului electoral

După cum ştim, Camera Deputaţilor a decis ca alegerea primarilor de sector să se facă dintr-un singur tur, motivând că, astfel, s-ar reduce substanţial fondurile alocate alegerilor locale. Bucureştenii, în schimb, consideră că trebuie să se menţină actuala modalitate de alegere a primarilor de sector prin vot direct. De aceeaşi părere este şi primarul Sectorului 1, Andrei Chiliman, a afirmat că „în ceea ce priveşte costul, democraţia are un cost, trebui să ştim să-l plătim, pentru că este mult mai important să rămânem în democraţie decât în afara acesteia.”
Nici modificarea structurii teritorial-administrative a ţării nu este văzută cu ochi buni de locuitorii Capitalei. 62% dintre repondenţii sondajului CCSB s-a declarat împotriva propunerii înaintate de PDL şi numai 23% pentru.

Dan Papij