Bucureştiul doreşte reluarea activităţii, întrerupte în anul 2006, a Comisiei româno-ruse privind soarta Tezaurului românesc, care în decembrie 1916 a fost predat spre păstrare Imperiului Rus, a declarat ministrul de externe Teodor Baconschi.
„Noi n-am uitat de această problemă, însă vechea strategie nu a dat rezultate”, a spus Baconschi. Potrivit lui Baconschi, pentru reluarea activităţii acestei comisii „este nevoie de un progres în relaţiile bilaterale”.
Pe 8 aprilie anul curent, consilierul Băncii Naţionale a României, Cristian Păunescu, a declarat că „documentele pe baza cărora aurul a fost predat Rusiei se află integral şi în stare bună în arhivele româneşti”. Potrivit reprezentantului Băncii Naţionale a României, pe baza acestor documente poate fi formulată cererea de restituire de către Rusia a 93,4 tone de „aur românesc” sau compensarea valorii acestuia, care, după calculele lui Păunescu, reprezintă astăzi circa 2 miliarde de euro.
Boală veche…
La 4 iulie 2003 s-a încheiat Tratatul privind relaţiile prieteneşti şi de cooperare dintre România şi Federaţia Rusă. Partea rusă a refuzat reglarea problemei tezaurului prin tratat; în schimb s-a agreat totuşi constituirea unei comisii de istorici români şi ruşi care să studieze chestiunea. Comisia s-a întâlnit pentru prima dată în perioada 19- 21 octombrie 2004, la Bucureşti, copreşedinţii acesteia fiind profesorul Ioan Scurtu, respectiv academicianul Alexandr Oganivici Ciubarian. Cu toate acestea, lucrările comisiei nu au avansat foarte mult până în prezent. În 19 aprilie 2004 firma germană Capital Consulting a transmis către Banca Naţională a României o ofertă de retrocedare a celor 93,4 tone de aur din partea Moscovei, dar BNR nu a răspuns niciodată acestei oferte, venită pe canale private, din partea Kremlinului.
Adrian Militaru
