Practic, adopţiile internaţionale rămân în continuare interzise, iar pentru cele naţionale demersurile sunt greoaie, iar condiţiile greu de îndeplinit. În scrisoarea deschisă adresată Camerei Deputaţilor, Asociaţia Catharsis atrage atenţia asupra faptului că micuţilor instituţionalizaţi li se anulează drepturile garantate de constituţie. La un an de la demararea campaniei de strângere de semnături pentru susţinerea deblocării adopţiilor internaţionale, organizată de Asociaţia Catharsis din Braşov, Senatul României a adoptat, în 14 iunie, un proiect de lege care, în viziunea preşedintelui asociaţiei, Azota Popescu, contravine intereselor superioare ale copilului.
„Deşi în toamna anului trecut noi am depus la Camera Deputaţilor un proiect de lege ce venea în sprijinul copiilor abandonaţi, Guvernul României a depus la Senat propriul proiect, care, prin restricţiile impuse nu încurajează nici măcar adopţia naţională. Acest tip de adopţie poate fi declanşată doar după un an de la instituirea măsurii de protecţie specială, iar părinţii biologici sau rudele până la gradul al IV-lea nu pot fi găsite, iar dacă sunt identificate, declară în scris că nu doresc să se ocupe de copil. Practic, până la declararea copilul ca fiind adoptabil trece foarte mult timp, iar familiile din ţară doresc să ia copiii de la o vârstă fragedă, sănătoşi şi să nu fie de etnie rromă”, a declarat Azota Popescu. Ea susţine că familiile din străinătate sunt dispuse să adopte copiii „refuzaţi” de familiile din România, dar legislaţia face imposibil acest lucru.
Curat murdar, mon cher
„Legea privind regimul juridic al adopţiei nu permite adopţiile internaţionale, nici măcar pe cele naţionale, forma modificată şi aprobată de Senat nu schimbă cu nimic situaţia. Amendamentele propuse de anumiţi senatori, în anumite comisii, nu realizează interesul superior al copilului. Forma finală a proiectului votat de Senat nu schimbă nimic din Legea 73/2004, aşa cum s-a întâmplat şi în 2000 – alte articole, alte numere, acelaşi conţinut. În acest moment nu se pot face adopţii internaţionale şi nici nu se vor putea face, dacă legea va fi adoptată în forma curentă”, a declarat Azota Popescu.
Legea adopţiilor la mâna deputaţilor
Propunerea legislativă a Asociaţiei „Catharsis” de a fi reluate adopţiile internaţionale a mai făcut un pas către împlinire, membrii Comisiei pentru Drepturile Omului, Culte şi Probleme ale Minorităţilor Naţionale din Camera Deputaţilor desemnându-l pe deputatul Sergiu Andon să elaboreze, din punct de vedere tehnic, proiectul de lege care va fi supus dezbaterii Parlamentului. „Este o veste extraordinară pentru noi, decizia comisiei ne arată că suntem pe drumul cel bun. Credem că vom reuşi să dăm copiilor o familie iubitoare, aşa cum merită. Dacă lucrurile vor decurge normal, sperăm ca la începutul verii să putem avea această lege votată şi promulgată”, a declarat Azota Popescu (foto), preşedintele Asociaţiei „Catharsis”.
Au cerut acte normative internaţionale
Membrii comisiei Camerei Deputaţilor au solicitat iniţiatorilor propunerii să le pună la dispoziţie articolele şi paragrafele din actele internaţionale de drept privat internaţional care promovează adopţia internaţională. Încă de la începutul anului, juriştii asociaţiei au trimis la Bucureşti un dosar care cuprinde un număr de 16 acte normative care fac referire la adopţiile internaţionale, printre care se numără Convenţia ONU din 1989 cu privire la drepturile copilului; Convenţia de la Haga din 29 mai 1993 privind protecţia copilului şi cooperării în materia adopţiei internaţionale; Convenţia Europeană în materia adopţiei de copii, adoptată la Strasbourg în aprilie 1967, dar şi Tratatele de la Maastricht şi de la Lisabona privind Uniunea Europeană, toate aceste acte normative fiind semnate şi ratificate de către România, dar şi ultima Rezoluţie a Parlamentului European, din 19 ianuarie 2011 referitoare la regimul adopţiilor în ţările membre ale UE.
„Studiind aceste documente am constatat că, de fapt, nimeni nu a obligat România să stopeze adopţiile internaţionale, măsura fiind adoptată de Guvernul României la presiunile exercitate de fostul raportor Emma Nicholson. Noi credem că aceste lucruri trebuie recunoscute de către autorităţi. Nimeni nu ne-a obligat să stopăm aceste adopţii internaţionale, dimpotrivă, Uniunea Europeană a recomandat permanent statului român să respecte şi să aplice deciziile organismelor internaţionale cu privire la adopţia internaţională când aceasta se face în interesul superior al copilului”, spunea, atunci, Azota Popescu.
Zeci de scrisori de susţinere
În plus, alături de documentele solicitate de deputaţi, Asociaţia „Catharsis” a depus şi o nouă serie de scrisori primite din străinătate, de la familii din Noua Zeelandă sau SUA care în anii ’90 au adoptat orfani din România, dar şi scrisori primite de la familii de români care trăiesc în Canada, Cipru, Germania, Italia, Norvegia, SUA, cărora li s-a refuzat dreptul să adopte un copil din România doar pentru faptul că nu au reşedinţa definitivă în străinătate şi de la familii care deşi aveau aprobate dosarele de adopţie, nu au mai putut lua copiii din România pentru că s-a impus Moratoriul din 2001. Preşedintele asociaţiei spune că în toţi aceşti ani care au trecut de la impunerea Moratoriului, numărul copiilor abandonaţi s-a dublat, ajungând acum la 80.000 la nivelul întregii ţări, în timp ce în ţară există la ora actuală un număr de doar 1.600 de familii care aşteaptă să adopte.
Adrian Militaru
