Scutul antirachetă american, ale cărui componente vor fi amplasate şi în ţara noastră, la Deveselu, stârneşte îngrijorarea Federaţiei Ruse. Cu atât mai mult cu cât Statele Unite au refuzat solicitarea Moscovei de a oferi asigurări juridice că acest sistem strategic nu este îndreptat împotriva Rusiei. Drept urmare, Ministerul rus al Apărării a decis să-şi amelioreze arsenalul balistic şi a testat cu succes noua rachetă Bulava (SS-NX-30), lansată de pe submarin.
Amplasarea scutului antirachetă la baza militară de la Deveselu a fost adoptată în şedinţa CSAT de la începutul lunii mai şi anunţată de preşedintele Traian Băsescu. Aici vor fi dislocaţi în medie 200 de militari americani, numărul maxim putând să ajungă la 500, iar şeful statului a menţionat că baza aeriană va rămâne sub comandă românească, comandantul bazei fiind un ofiţer român, dar şi că elementele scutului anti-rachetă nu sunt îndreptate împotriva Rusiei. Participarea României la dezvoltarea sistemului american de apărare antirachetă în Europa, în noua sa variantă (European-based Phased, Adaptive Approach for Missile Defense/EPAA) a fost decisă de CSAT la 4 februarie 2010.
Proiectul bilateral cu SUA contribuie substanţial la întărirea securităţii României şi la consolidarea Parteneriatului Strategic bilateral. Este semnificativ faptul că propunerea şi respectiv decizia de participare au avut loc la începutul anului 2010, când România şi SUA au aniversat 130 de ani de relaţii diplomatice bilaterale. Procesul de negociere a Acordului destinat să reglementeze cooperarea bilaterală în domeniul apărării antirachetă a fost declanşat oficial la 17 iunie 2010, textul fiind agreat la nivelul celor două delegaţii (ad referendum) la capătul a şapte runde de negocieri (ultima desfăşurată la 4 mai 2011).
Cu toate acestea, prim – adjunctul ministrului rus al Apărării, Anatoli Antonov, a declarat că Rusia analizează „modalităţi de protejare a poporului, dacă Rusia nu este consultată în cadrul unor negocieri cu NATO”, şi că „Ministrul Apărării trebuie să se pregătească pentru cel mai rău scenariu posibil”. „În această situaţie, este şi mai necesar să primim garanţii juridice din partea Statelor Unite, asupra faptului că sistemul antirachetă care urmează să fie amplasat în Europa nu este îndreptat împotriva forţelor strategice nucleare ruse”, a anunţat Ministerul rus al Afacerilor Externe, citat de agenţiile de presă ruseşti.
În încercarea de a detensiona situaţia, Bucureştiul a luat chiar măsuri diplomatice, atenţionându-l pe ambasadorul Iranului în România, atunci când acesta a declarat că scutul antirachetă american are misiunea de a contracara armamentul balistic rusesc. „Acest scut nu este nou. Vine din 1984, când a fost proiectat pentru a distruge supremaţia Uniunii Sovietice. A funcţionat în acea perioadă şi cred că este o idee prin care acum se doreşte să lase Rusia fără apărare. Este împotriva Rusiei”, a declarat Bahador Aminian Jazi, pentru o agenţie de presă română.
Ministerul român de Externe a apreciat că astfel de declaraţii nu au un caracter constructiv şi a reamintit că sistemul antirachetă EPAA (European Phased Adaptive Approach) este un sistem strict defensiv şi, prin urmare, prin însăşi natura sa, nu poate fi îndreptat împotriva unui stat anume.
Rachete Bulava şi submarine de ultimă generaţie
La începutul lunii trecute, Comisia rusă de Stat pentru testarea lansărilor balistice a decis efectuarea unui test cu noua sa rachetă intercontinentală de tip Bulava. În data de 28 iunie, racheta a fost lansată de pe submarinul Iuri Dolgoruki, de clasă Borei, din Marea Albă, iar cele 10 focoase nucleare şi-au atins ţinta situată în poligonul de la Kura, peninsula Kamciatka, la circa 7.500 km. Submarinul Iuri Dolgoruki este cea mai modernă navă a marinei ruse şi a fost construit special pentru a purta rachetele balistice interconentinentale Bulava (SS-NX-30), înlocuind, treptat submarinele de tip Delta III, Delta IV şi Typhoon, aflate în prezent în serviciu.
Până acum, au fost efectuate 15 teste cu Bulava (SS-NX-30), dintre care opt au fost reuşite şi noua armă va intra în dotarea armatei ruse la sfârşitul acestui an sau, cel târziu, în 2012.
Vladimir Vîsoţki, comandantul celui de-al doilea submarin din clasa Borei, Alexandr Nevski, a declarat că, în această toamnă, nava sa va efectua un nou test. În prezent, construcţia navei este în fază finală, pe şantierele navale Sevmash, din oraşul Severodvinsk.
Kaliningrad, „spinul din coasta Europei”
Enclava rusă Kaliningrad, mărginită la sud de Polonia, iar la nord şi est de Lituania, este, în acest moment, punctul forte al rezistenţei ruse faţă de sistemul american antirachetă. Cu circa trei ani în urmă, preşedintele Federaţiei Ruse, Dmitri Medvedev anunţa că, în cazul în care Statele Unite şi NATO renunţă la planul de a instala elemente ale scutului balistic nici Rusia nu va amplasa rachete de croazieră Iskander pe teritoriul acestei regiuni şi nici instalaţii de bruiere a sistemelor de ghidare a rachetelor. De atunci, datele problemei s-au schimbat considerabil.
În Polonia, la Morag, la doar 55 km de graniţa enclavei, a început amenajarea bazei care va găzdui baterii de rachete americane Patriot şi, teoretic, ar putea să distrugă rachetele ruseşti cu rază mică sau medie de acţiune şi avioanele de luptă, menţinute în Kaliningrad, ca factor de presiune. În timpul discuţiilor pe care le-a avut, în data de 21 mai, în această localitate, cu omologii săi din Germania şi Polonia, Guido Westerwelle şi, respectiv, Radek Sikorsik, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat cu fermitate că ţara sa nu doreşte să aibă în vecinătate rachete care ar putea fi îndreptate spre teritoriul său. Diplomatul rus reluat afirmaţiile premierului Vladimir Putin, potrivit căruia „scutul american antirachetă reprezintă o ameninţare la adresa securităţii Federaţiei Ruse.”
Dan Papij
