Timp de două zile – joi şi vineri – plenul Curţii Constituţionale a României a dezbătut proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei, transmis de şeful statului. Decizia luată cu şase voturi „pentru” şi trei „împotrivă” a fost de a retrimite proiectul iniţiatorului său, deoarece mai multe articole au fost găsite ca fiind neconforme cu legea fundamentală a ţării.
Curtea Constituţională a României (CCR) s-a reunit, joi, pentru a discuta proiectul legii de revizuire a Constituţiei, transmis de preşedintele Traian Băsescu. Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, proiectul de modificare a Constituţiei a fost trimis CCR, împreună cu avizul favorabil al Consiliului Legislativ, i-a după pronunţarea acesteia – în termen de zece zile de la primire – va ajunge în faţa Parlamentului în vederea dezbaterii şi supunerii spre aprobare. Pentru verificarea constituţionalităţii prevederilor propuse, este numit un judecător-raportor, iar verdictul este stabilit prin votul a două treimi din numărul judecătorilor.
În cazul în care se constată că nu au fost respectate dispoziţiile constituţionale referitoare la revizuire, proiectul este trimis Camerei Deputaţilor şi Senatului, în vederea reexaminării legii de revizuire a Constituţiei, pentru punerea ei de acord cu decizia Curţii Constituţionale. Vineri, în urma analizării textului proiectului de revizuire a Constituţiei, CCR a constatat că există articole care conţin elemente de neconstituţionalitate, unul dintre ele fiind cel referitor la caracter licit al averii, au declarat oficiali ai Curţii.
Potrivit alin. 8, art, 44 din proiect, care elimină prezumţia de dobândire în mod legal a averii, fiecare cetăţean va fi obligat să dovedească faptul că averea a fost dobândită în mod licit. În acest fel, consideră judecătorii CCR, ” se încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 152, alineatul 2 din Constituţie, care spune că nici o revizuire nu poate fi făcută dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora”, în acest caz, garantarea proprietăţii. Şi Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) afirmă că prezumţia caracterului licit al dobândirii bunurilor este un efect logic şi un corolar al prezumţiei de nevinovăţie, consacrată tot printr-o normă de rang constituţional. Aşadar, modificarea preconizată relativizează prezumţia de nevinovăţie şi o goleşte de conţinut, relativizând în acelaşi timp şi principiul constituţional al garantării dreptului de proprietate privată, ca drept fundamental.
În apărarea magistraţilor şi a parlamentarilor
Judecătorii constituţionali au decis că şi colegilor lor de breaslă din Consiliul Suprem al Magistraturii le sunt încălcate anumite drepturi, prin schimbările promovate de proiectul în discuţie şi anume ca în CSM să fie aleşi mai mulţi reprezentanţi ai societăţii civile şi că preşedintele Consiliului poate proveni din rândul acesteia.
Numirea unei persoane care nu este judecător sau procuror la conducerea CSM încalcă drepturi constituţionale, în opinia CCR. De asemenea, scoaterea cauzelor care privesc politicile fiscale şi bugetare de sub incidenţa controlului judecătoresc a fost considerată neconstituţională, deoarece, astfel, ar fi interzis accesul liber la justiţie. De altfel, Asociaţia Magistraţilor din România, şi-a exprimat dezacordul cu anumite prevederi ale proiectului de modificare a Constituţie, considerând că ele ar avea ca rezultat subordonarea şi controlul politic.
Plenul Curţii Constituţionale a decis că şi propunerea ridicării imunităţii persoanelor cercetate penal încalcă drepturile garantate prin legea fundamentală a ţării. Prin urmare, a fost declarată neconstituţională „abrogarea alin.(2) şi modificarea alin.(3) ale art.109 din Constituţie, deoarece au ca efect suprimarea unui drept fundamental al persoanei care ocupă o demnitate publică, încălcându-se astfel limitele revizuirii prevăzute de art.152 alin.(2) din Constituţie.”
Motivarea soluţiei va fi prezentată în cuprinsul deciziei care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Decizia Curţii Constituţionale este definitivă şi general obligatorie şi se comunică şefului statului.
Dan Papij
