Fantasmagoricul proiect al reîmpărţirii teritorial-administartive a României pare să fie „buturuga mică” ce va răsturna carul şi mai mic al coaliţiei de guvernîmânt. Această idee a venit la un moment atât de nepotrivit, încât ne face să ne gândim că a fost lansată tocmai pentru a se provoca demisia guvernului Boc.
La Palatul Victoria, PDL nu a reuşit, marţi, să ajungă la o înţelegere cu UDMR în ceea ce priveşte reorganizarea teritorială. În timp ce democrat-liberalii susţin o reorganizare în opt superjudeţe, liderii maghiari propun 16 zone şi vor ca Harghita, Covasna şi Mureş să fie sub o singură autoritate.
„Noi nu suntem de acord, am spus că nu susţinem această variantă cu opt judeţe. Noi susţinem varianta pe care am depus-o în Parlament ca proiect de lege, şi asta va fi poziţia noastră pe care o vom avea şi în continuare”, a precizat Mate Andras, liderul grupului parlamentar UDMR, chiar dacă PDL garantase asumarea răspunderii şi în cazul statutului minorităţilor, care aşteaptă de şase ani.
Târguieli, la tarabele Puterii
De o parte şi de alta, se încearcă negocieri, se caută puncte comune, persoane care să servească drept mediatori…Vicepreşedintele politic al UDMR, Laszlo Borbely, speră ca în cursul discuţiilor care se vor purta între membrii coaliţiei luna aceasta să se găsească o soluţie, iar Sulfina Barbu, preşedinta Comisiei de administraţie din Camera Deputaţilor, a afirmat disponibilitatea colegilor săi de partid de a ajunge la un compromis, analizând variantele partenerilor maghiari, cu condiţia să nu fie mai mult de 12 regiuni.
Greşeala secretarului general al PDL, Ioan Oltean, de a afirma, înainte ca partidul său să se consulte cu partenerii de coaliţie, că guvernul îşi va suma răspunderea pe legea regionalizării, l-a determinat pe premierul Boc să declare că o eventuală cădere a cabinetului, ca urmare a apariţiei unei fisuri în alianţa politică, este un risc asumat. ” „Am trecut prin 13 asumări de răspundere până acum şi prin 11 moţiuni. În politică, întotdeauna există un risc, dar cine nu şi-l asumă nu are ce căuta în politică”, a spus Emil Boc. Prim-ministrul mai speră într-un dialog cu partenerii maghiari, „parteneri de 20 de ani, care au făcut din dialog principala armă de colaborare politică în România, armă în sensul politic al cuvântului.”
Ungurii ameninţă cu proteste stradale
Un comunicat de presă emis de Consiliul Naţional Secuiesc anunţa, în cazul adoptării variantei de regionalizare a României în forma propusă de Partidul Democrat Liberal, organizarea de proteste şi cu acte de nesupunere civică. „Toţi cetăţenii, toate autorităţile administraţiei publice locale din Ţinutul Secuiesc trebuie să protesteze hotărât şi să se pregătească chiar şi la nesupunere civică, demonstraţii stradale, făcând guvernul României să înţeleagă: aşa ceva nu se poate face cu Ţinutul Secuiesc!”, se arată în protestul remis presei, autorităţilor statului român şi ambasadelor SUA, Rusiei şi statelor membre ale Uniunii Europene.
Singura opţiune pe care guvernul Boc o are, dacă vrea să supravieţuiască, este să accepte părţi din proiectul de regionalizare avansat de UDMR, în special autonomia regiunii Covasna-Harghita-Mureş. Ceea ce, desigur, va declanşa reacţia violentă a Opoziţiei, contretizată printr-o moţiune de cenzură care are multe şanse să treacă în Parlament. Democrat-liberalii nu pot garanta că unii dintre deputaţii lor nu vor vota moţiunea, în cazul în care pretenţiile autonomiste ale maghiarilor ar fi acceptate.
Dan Papij
