Băsescu ameninţă miniştrii cu pierderea portofoliilor

În aparenţa, prezenţa preşedintelui Traian Băsescu la şedinţa de Guvern de ieri, a avut ca scop consultarea membrilor Cabinetului Boc asupra proiectului de modificare a Constituţiei şi a celui de reîmpărţire administrativă a României. În realitate, şeful statului a sugerat că că guvernul poartă o mare parte din vina de a nu fi găsit modalităţile optime pentru absorbţia fondurilor europene.

Aşa cu era şi firesc, reuniunea de ieri, 8 iunie, a Executivului a fost deschisă de premierul Emil Boc. Acesta i-a mulţumit şefului statului pentru prezenţa sa, „mai mult decât binevenită în cadrul şedinţei de guvern” şi i-a asigurat pe cei prezenţi că Traian Băsescu a venit la Palatul Victoria „în temeiul art. 86-87 din Constituţia României şi nu numai atât, în virtutea prerogativelor şi competenţelor partajate între guvern şi preşedinte”. Bucuria lui Boc nu a ţinut prea mult, deoarece preşedintele României a început prin a-i mustra pe guvernanţi pentru încetineala cu care se derulează programele investiţionale.” Anul acesta aţi avut banii din ianuarie. (…)Sunteţi deja un cabinet rodat, nu aveţi nicio justificare să spuneţi: nu am putut să cheltuiesc bani. Doar dacă nu aţi stat cu ochii, cu atenţia, cu efortul principal pe structurile din ministerele dumneavostră care trebuiau să aprobe proiectele şi să dea drumul la bani. Dacă aţi avut această lipsă de inspiraţie, va trebui, după 30 iunie, când se trage linia şi vedem cum am realizat investiţiile pe semestrul unu, să vă gândiţi dacă mai puteţi face parte din Cabinet. Eu sper să nu fim în situaţia asta, deşi execuţia nu este bună în momentul de faţă”, a spus Băsescu. Văzând că atmosfera se încinge, Boc a dat ordin ca presa să fie scoasă din sala de şedinţă, dar deja zvonurile că şeful statului nu ar fi contra unei remanieri guvernamentale, dacă nu chiar şi pentru o schimbare a prim-ministrului, prinseseră consistenţă.

Tehnocraţi contra clanurilor politico-mafiote

Motivul principal a nemulţumirii preşedintelui pare a fi incapacitatea guvernului a de accesa fondurile europene, fapt care, de altfel, face parte din obictivele stabilite în acordul cu FMI. În acest context, numirea lui Sebastian Lăzăroiu la cârma ministerului Muncii poate fi privită ca un prim pas spre introducerea mai multor tehnocraţi în Executiv, oameni care, prin pregătirea profesională, să fie capabili să realizeze obiectivele pe care miniştrii numiţi pe criterii politice sunt incapabili să le atingă. În plus, respectivii tehnocraţi nu ar mai fi în relaţii clientelare cu liderii de la nivelul judeţelor, a căror activitate reprezintă un alt motiv de nemulţumire pentru şeful statului. „Mai este şi corupţia de la nivelul judeţelor – s-au creat nişte familii puternice veşnice – se schimbă, se rotesc, clienţii rămân aceiaşi.ÎIn raportul care va apărea zilele următoare vom vedea ce s-a întâmplat cu banii europeni, la nivel judeţean. Perspectiva este să avem o suspendare temporară a banilor europeni până vom găsi soluţii, iar soluţia este destructurarea familiilor clientelare prin dispariţia jupânilor din consiliile judeţene”, le-a spus Băsescu miniştrilor prezenţi la reuniune.

Regionalizarea României, o soluţie anti-corupţie?

Fondurile alocate de Comisia Europene ţărilor membre ale Uniunii reprezintă o responsabilitate pentru liderii acesteia, care s-au convins că în ţara noastră se face cam greu diferenţa între banii publici şi cei rezultaţi din investiţii private. De aceea, reîmpărţirea administrativa a României este văzută la Bruxelles ca o soluţie pentru reducerea posibilităţii de deturnare a acestor finanţări spre conturi private, aşa cum a fost cazul lui Ioan Botiş, fostul ministru al Muncii, sau, mai recent, al secretarului general al PSD, Liviu Dragnea, implicat în scandalul achiziţiilor publice de la Teleorman, alături de preşedintele Consiliului Judeţean.

Conştient că o suspendare -fie ea şi temporară- a finanţării europene din cauza corupţiei ar fi o grea lovitură pentru imaginea sa, Traian Băsescu încearcă, în acest moment, să se delimiteze de „baronii” democrat-liberali de a căror apariţie şi propăşire economic este, parţial, responsabil.

Dan Papij