Guvernatorul Bancii Nationale a Romaniei a anticipat dezastrul financiar care va afecta grav si tara noastra, dar in ciuda acestui fapt s-a multumit sa asiste impasibil la nenoricire. De ce a procedat astfel – poate din interes, poate din nepasare, poate din orgoliu – ramane, deocamdata, un mister. Cert lucru, un schimb dur de replici cu ministrul Finantelor de la acea vreme, si anume Varujan Vosganian, l-a determinat sa-i lase pe romani sa-si sparga capetele, inglodandu-se in datorii.
Spre sfarsitul lui 2007, cand nimeni nu se gandea la vreo criza, BNR s-a decis sa monitorizeze riscurile privind creditarea companiilor nefinanciare si a populatiei, cu sau fara buletin. Deoarece era ilogic ca imprumuturile sa poata fi acordate la nesfarsit, pe baze piramidale. Astfel, Isarescu a dispus realizarea unei „analize de risc”, pe baza unui sondaj de opinie, la care au raspuns primele zece institutii de credit, selectate dupa cota de piata aferenta creditarii. Acestea detineau aproximativ 80% din intreaga piata. Datele obtinute au fost centralizate si evaluate in primavara lui 2008. Aceste actiuni denota ca BNR se temeau de ceva, spre deosebire de expertii de pe Wall Street, care dormeau linistiti.
Sistemul bancar pus in garda
In urma analizelor pruden]iale de risc si a diseminarii rezultatelor sandajului, intregul sistem bancar romanesc a fost pus in garda de catre BNR, in legatura cu riscurile la care se expune. Pe aceste baze, echipa Isarescu a putut constata ca, in primul trimestru din 2008, ritmul creditarii s-a mai diminuat fata de aceeasi perioada a anului trecut. De asemenea, bancile si-au inasprit standardele de creditare a Intreprinderilor Mici si Mijlocii, pe care le-au perceput cu un risc in crestere. In privinta creditelor ipotecare acordate populatiei s-a constatat ca acestea si-au continuat cresterea in trimestrul I 2008, dar nu in aceeasi masura, comparativ cu trimestrul I din 2007. In trimestrul urmator, gratie monitorizarii si restrictiilor BNR, s-a semnalat o noua inasprire a conditiilor de creditare.
Primul atac informational
Odata cu venirea lui „septembrie negru”, cutremurul financiar a zguduit institutiile bancare si de asigurari de pe Wall Street. Au urmat Europa, Rusia, tarile asiatice si mai la coada tarile emergente, adica cele cu economii in plina dezvoltare, cum este si Romania. Numai ca pe noi ne-a afectat cel mai putin si indirect, in prima faza, datorita politicii prudentiale a BNR si majorarii garantiilor de lichiditati impuse. Moment in care a inceput seria atacurilor.
Primul dintre acestea a vizat Banca Transilvania (a treia ca marime din tara noastra), exact pe modelul in care a fost agresata informational si Banca Comerciala Romana, in 2002. Din fericire, de asta data, mass-media romaneasca a fost mult mai matura, neluand in seama zvonurile nefondate, ca Transilvania s-ar confrunta cu grave probleme financiare. Ce este mai lamentabil, se pare ca zvonurile au plecat chiar din interiorul anumitor banci concurente. Revoltat datorita unei asemenea atitudini, Mugur Isarescu a declarat: „Personal, voi cere masuri dintre cele mai drastice pentru cei care au raspandit zvonuri false despre banci. Nu vreau sa vorbesc cu pacat, dar s-a cam sarit calul si in ceea ce priveste concurenta dintre banci”. Transilvania a depasit situatia, onorand toate cererile de retrageri de numerar solicitate.
Guvernatorul, redus la tacere
Alte atacuri informationale a avut de infruntat chiar banca centrala, dar Isarescu le-a contracarat, catalogandu-le drept minciuni sfruntate. Daca ar fi existat probleme, BNR se declara pregatita sa sprijine bancile comerciale cu „injectii de lichiditate”. Ce-i drept, evolutia Bursei de Valori Bucuresti putea fi considerata ingrijoratoare, dar in nici un caz in masura sa afecteze grav economia romaneasca. Tot in 2008, parca preconizand ce avea sa urmeze in plan international, Isarescu a mai solicitat bancilor sa aiba in vedere planuri de urgenta, in caz de necesitate. Nicaieri altundeva in Occident nu s-a inregistrat o astfel de abordare prudentiala a creditarii.
Semnalele de alarma ale Guvernatorului BNR au culminat cu unele declaratii de presa de genul: „Salariile nu pot creste fara legatura cu productivitatea muncii”, dupa majorarea salariilor parlamentarilor si a dascalilor. Moment in care, reactia liberala violenta a ministrului Varujan Vosganian l-a redus pe Isarescu la tacere. Acesta i-a reprosat ca Guvernul este cel care face politica financiara a tarii, iar nu banca centrala. Drept pentru care, Isarescu sa-si vada de politica lui monetara si sa nu se mai amestece unde nu-i fierbe oala. Din acel moment, seful BNR a tacut, asistand impasibil la degringolada ce a urmat.
Dan Coste
