Pe piata „pharma” din Romania, multinationalele producatoare si distribuitoare de medicamente inovatoare au castigat batalia cu populatia. Desi suntem saraci, medicamentele ieftine se afla intr-un paradoxal declin, in conditiile in care cele scumpe sunt tot mai bine vandute. Si asta datorita unor strategii imorale foarte bine puse la punct, in urma carora producatorii, distribuitorii, medicii si chiar farmacistii inregistreaza profituri substantiale.
La spagile pe care fiecare roman trebuie sa le dea pentru a fi bagat in seama de halatele albe, se adauga profiturile obtinute de acestia pe sub mana, de la multinationale, raportat la cuantumul medicamentelor prescrise. Asa se face ca, desi medicii se plang ca sunt prost retribuiti, multi plecand sa lucreze pe alte meleaguri, nu exista exponenti ai acestei bresle ramasi acasa, care sa conduca masini autohtone, sa nu aiba propria locuinta si alta de vacanta, dupa doar cativa ani de practica.
Consiliul Concurentei s-a sesizat, in cele din urma, in legatura cu aceasta situatie, dupa ce presa a tot scris de-a lungul anilor despre mizeriile de pe piata „pharma”. Si dupa ce concluziile Comisiei Europene au fost ca statele si populatia comunitara platesc mai mult decat ar trebui pe hapuri, din cauza practicilor anticoncurentiale ale producatorilor de medicamente inovatoare, adesea la intelegere cu producatorii de medicamente generice. Ultima investigatie de acest gen a fost declansata de CE in ianuarie anul curent.
Pana si americanii si-au dat seama cum este furata populatia, de clansand anchete in acelasi sens. De exemplu, compania Johnson & Johnson a acceptat sa plateasca recent autoritatilor o amenda de 70 milioane USD, doar pentru a pune capat acuzatiilor de coruptie privind mituirea unor medici din Romania, Polonia, Rusia si Grecia, care prescriau retetele scumpe contra comisioane.
Asistenta medicala dezastruoasa, cheltuieli enorme
Datorita campaniilor de marketing agresive si imorale ale multinationalelor ce activeaza pe piata „pharma” din Romania, se preconizeaza ca cifra de afaceri in 2011 se va apropia de pragul de 10 miliarde de lei. Cu toate ca nu mai are bani pentru mancare, iar spitalele ii sunt desfiintate,
romanul cheltuieste de la an la an mai mult pentru sanatate. Asta neinsemnand ca, drept urmare, este mai sanatos, ci ca a fost excrocat ca sa cheltuiasca mai mult, cu aceleasi rezultate sau chiar mai proaste.
Pana in prezent, nicio autoritate a statului nu s-a aplecat cu seriozitate asupra subiectului pe care il propunem spre dezbatere, mizeria fiind ascunsa sub pres. Doar in urma cu trei ani, Consiliul Concurentei a declansat o investigatie privind „cunoasterea pietei distributiei angro de medicamente in Romania”, raportul de final fiind facut public abia luna trecuta. Asta nu inseamna ca au fost identificate firme ori halate albe vinovate de spolierea populatiei si statului in propriul folos, ci ca doar s-a trecut, la modul general, peste astfel de situatii. De ce? Fiindca interesele financiare emanate de piata „pharma” sunt atat de mari, incat pana si cele mai critice voci amutesc in fata banului.
Lamuriri necesare
In intreaga lume exista doua tipuri de medicamente: inovatoare si generice. Primele sunt descoperite in urma mai multor ani de cercetari costisitoare. Celelalte le imita pe primele, au aceleasi actiuni terapeutice, insa sunt incomparabil mai ieftine, raportul ajungand si la 1 la 250. Medicamentul inovator este protejat timp de 20 de ani, de la data la care a fost anuntata producerea acestuia, existand putine companii multinationale care isi permit descoperirea de noi molecule, cu investitii ce adesea depasesc miliardul USD la un singur produs.
Dupa expirarea termenului de protectie, inventatorul trebuie sa se supuna reglementarilor europene si altora internationale, potrivit carora orice producator farmaceutic capabil sa reproduca medicamentul inovator o poate face fara restrictie. Produsul rezultat, denumit moment ce se folosesc aceleasi substante, diferenta fiind doar de pret. Trebuie spus ca la baza protectiei de doar 20 de ani s-a avut in vedere interesul general al populatiei, astfel incat la o descoperire stiintifica sa aiba acces cat mai multi oameni cu venituri reduse.
Cum se imbogatesc unii medici, nu putini la numar
Incepand cu 2002, Romania a fost penetrata – la fel ca si alte tari din fostul bloc sovietic, dar si Grecia – de o alta practica situata dincolo de lege. Producatorii si distribuitorii de medicamente inovatoare au
racolat medici din aceste state, determinandu-i ca, in schimbul unor foloase materiale personale, sa le promoveze produsele. Asta deoarece la medicamente este interzisa publicitatea, cu exceptia mediilor
sanitare. In acest mod, halatele albe de la noi si de aiurea au inceput sa incaseze comisioane grase raportate la numarul de retete prescrise, sponzorizari mascate in excursii prin tari exotice, „all inclusive”, impreuna cu familia si cadouri costisitoare. Astfel de spagi au fost acordate si de cunoscuta companie americana Johnson & Johnson, dupa cum aminteam mai devreme. Asa s-a ajuns ca romanii sa cheltuiasca astazi 10 miliarde de lei pe medicamente, in marea majoritate scumpe.
Pacaliti de parca am trai intr-o tara bananiera
O alta mentalitate gresita, alimentata de multe halate albe de la noi, ar fi ca medicamentul strain generic, desi mai scump, ar fi mai eficient decat cel autohton. Lucru total neadevarat, dupa cum o demonstreaza rapoartele de specialitate nemasluite. La ora actuala, romanii cumpara circa 55% medicamente generice fabricate in tara si 45% in strainatate, incomparabil mai scumpe decat ale noastre. De exemplu, toti pacientii ar dori sa se trateze cu produse de provenienta germana, fara sa
stie ca nici nemtii, la fel ca si noi, nu sunt producatori de medicamente inovatoare.
Tipuri de escrocherii
In urma unor investigatii ale CE, raportat la perioadele 2000 – 2007, 2008 – 2009 si 2010 s-a constatat ca practicile anticoncurentiale s-au mai diminuat in ultima vreme. Asta dupa ce se ajunsese la concluzia ca cetatenii comunitari au platit cu trei miliarde de euro mai mult pentru medicamente scumpe, intre 2008 – 2009. Acest lucru a fost posibil pe baza strategiilor puse la cale de companiile farmaceutice multinationale, practici atat anticoncurentiale cat si imorale. Mai exact, fostul comisar european pentru concurenta, Neelie Kroes (actual vicepresedinte CE si comisar pentru Agenda Digitala) a stabilit ca marii producatori de medicamente au blocat crearea de medicamente generice ieftine, chiar si dupa expirarea duratei de protectie de 20 de ani ale celor inovatoare, astfel incat sa-si poata vinde in continuare produsele la preturi mari.
In unele cazuri, multinationalele au legalizat mai multe licente pentru aceleasi produse, carora li s-au dat denumiri diferite, ajungandu-se si pana la 1.300 de patente pentru un singur medicament. Un alt tertip a constat in chemarea in judecata a producatorilor de medicamente generice, care imitau un produs inovator dupa 20 de ani. In timpul proceselor vindeau in continuare, exclusiv, medicamentele scumpe si peste perioada protejata. De la sine inteles ca cheltuielile de judecata erau insignifiante comparativ cu profiturile realizate in timpul proceselor, in care se tragea de timp la maximum. Principiul a fost cat se poate de simplu: de ce sa tot inovam cu cheltuieli mari? Mai bine ne vindem cat mai mult timp produsele deja inventate, cu cheltuieli reduse si profituri substantiale.
S-a mers pana acolo unde multinationalele au negociat cu firmele producatoare de medicamente generice, acceptand sa le plateasca si pana la 200.000 de milioane de euro, pentru a amana lansarea pe piata a unor produse generice ieftine, care le copiau legal pe cele inovatoare ajunse la expirarea termenului de protectie intelectuala. Printre marile companii incriminate de Neelie Kroes se numara: GlaxoSmith Kline (Marea Britanie), Sanofi-Aventis (Franta) si Pfizer (SUA).
Dan Coste
