Rachetele de la Deveselu sunt ”un cal traian”

Dupa ce, marti, a fost anuntat acordul la care s-a ajuns intre Romania si Statele Unite, privind amplasarea unor elemente ale scutului antiracheta pe teritoriul tarii noastre, miercuri, a urmat declaratia conform careia textul acordului a fost definitivat si nu se mai asteapta decat ratificarea lui de catre Parlament. Imediat, Federatia Rusa si-a exprimat ingrijorarea, sustinand ca instalarea rachetelor de interceptare la Deveselu reprezinta a amenintare pentru securitatea ei strategica.

In Duma de stat, camera inferioara a parlamentului rus, a fost criticata cu duritatea decizia unilaterala a SUA si Romania, critici repetate si de vicepresedintele Comisiei pentru Aparare a Rusiei, Mihail Babici. ”Desfasurarea sistemului de aparare aeriana in Europa nu trebuie sa se facaa fara sincronizarea posibilitatilor rusesti de amplasare a unui scut comun. Credem ca realizarea unui astfel de dispozitiv in Europa, in mod unilateral, contravine intereselor noastre”, a comentat Babici. El a mai afirmat ca Rusia va trebui sa aiba in vedere amplasarea unor forte de atac in zonele de dislocare a elementelor antiracheta, precum si sa revizuiasca amplasamentul trupelor rusesti in partea europeana a Rusiei. Pe un ton amenintator, Mihail Babici a mai spus ca ”sunt si alte masuri, care vor permite neutralizarea problemelor create de partenerii nostri odata cu amplasarea sistemului antiracheta fara acordul Rusiei.”
 

Armata Rosie suspecteaza NATO

 

Reprezentantul permanent al Rusiei la Alianta Nord-Atlantica, Dmitri Rogozin, a mentionat ca diplomatia rusa continua sa pastreze suspiciuni privind adevaratele intentii ale initiativelor de aparare ale SUA si ca amplasarea rachetelor la Deveselu este o manevra de tipul ”Cal Traian”, cu aluzie la prenumele presedintelui roman. Rogozin a amintit ca Moscova a cerut, inca din luna februarie anul trecut, explicatii Washingtonului, cand Bucurestiul si-a dat acordul oficial de a adera la proiectul american. Rogozin, citat de publicatia Rossiiskaia Gazeta, considera ca existe certe motive de ingrijorare pentru tara sa, deoarece ”infrastructura existenta face posibila inlocuirea interceptorilor cu versiuni mai puternice, in numai cateva zile. Publicatia amintita a mai amintit si declaratia –cel putin riscanta!- din noiembrie, anul trecut a lui Traian Basescu. ”Nu suntem confortabili cu trupe ruse desfasurate de-a lungul granitei noastre nordice, in Transnistria. Nu suntem deloc confortabili cu mobilizarea extinsa a flotei ruse la Sevastopol” a spus atunci seful statului roman.

 

Reactiile diplomatice ale Kremlinului
 

Marti, urmare a anuntului facut de Bucuresti, Ministerul rus de Externe a cerut Statelor Unite ale Americii garantii juridice asupra securitatii teritoriului Rusiei. ”In aceasta situatie este absolute necesar ca SUA sa-si asume angajamentul ca nu va folosi sistemul de aparare antiracheta impotriva fortelor strategice nucleare ruse”, se arata intr-un comunicat al ministerului condus de Serghei Lavrov. ”Trebuie sa constatam cu regret ca actiunile practice de realizare a segmentului european al sistemului global de aparare antiracheta american au fost intreprinse fara a se tine seama de dialogul pe acest subiect dintre Rusia si Statele Unite, deschis la initiativa presedintilor Dmitri Medvedev si Barack Obama”, mai declara Ministerul rus de Externe.

Dupa ce Washingtonul a refuzat sa ofere garantiile jurudice solicitate, un oficial din cadrul Pentagonului a tinut sa precizeze ca tara sa intentioneaza sa colaboreze in continuare, in domeniul militar, cu Moscova. ”Noi credem ca o cooperare in privinta apararii antiracheta este in interesul de securitate al ambelor tari. Cautam activ o cooperare cu Rusia prin canale bilaterale si prin intermediul NATO. Cooperarea este cea mai buna cale de a oferi Rusiei transparenta si asigurari ca apararea antiracheta nu este o amenintare la adresa securitatii sale”, a spus sursa citata de RIA Novosti.

Dan Papij