In noua sa calitate de ministru interimar al Muncii, premierul Emil Boc s-a intalnit, ieri, 26 aprilie, cu Traian Igas, ministru al Administratiei si Internelor si cu conducerea Inspectiei Muncii. In opinia lui Boc, problema cea mai grava a economiei romanesti este munca la negru, pe care vrea sa o combata prin orice mijloace.
Principala preocupare a prim-ministrului este, de fapt, intrarea in vigoare, la inceputul lunii mai, a noului Cod al Muncii. El vrea sa asocieze aceasta ”premiera” cu actiuni ale Inspectiei Muncii, de combatere a activitatilor nefiscalizate, aprobarea in maximum zece zile a normelor metodologice la Legea zilierilor, promovarea Legii asistentei sociale si absorbtia fondurilor europene. Pentru a-i prinde pe angajatorii care nu le incheie salariatilor contracte legale dfe munca, premierul se va folosi de reprezentanti ai Inspectiei Muncii, Garzii Financiare, Ministerului de Interne, inclusiv ai Jandarmeriei. Cum amenzile aplicate celor care vor fi gasiti in culpa sunt circa patru ori mai mari decat pana acum, ministrul interimar spera sa umple bugetul. ”Am stabilit, impreuna cu ministrul de Interne si cu ministrul de Finante un program complex de combatere a muncii la negru cu scopul de a creste numarul contractelor de munca, in subsidiar ne intereseza amenzile si sanctiunea penala. Obiectivul nostru este in primul rand protectia salariatului, astfel incat sa aiba drept la pensie, somaj, sanatate”, a spus Boc.
O lege care defavorizeaza angajatul
La cererea Fondului Monetar International si a companiilor multinationale, legislatia muncii este pe cale de a inclina in favoarea angajatorilor. Solicitarea ca guvernul roman sa ”flexibilizeze piata muncii”, inseamna, in realitate, simplificarea procedurilor de concedieri colective sau individuale. In opinia patronatelor, in prezent, aceste proceduri sunt costisitoare si dureaza prea mult, ceea impiedica firmele sa aplice rapid masuri de restructurare, in caz de criza. Ba mai mult, Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronale din Industria Usoara, afirma ca actualul Cod al Muncii ii impiedica pe patroni sa faca economii atunci cand lichideaza o afacere, astfel incat ei raman cu datorii dupa ce platesc toate compensatiile pentru salariati.
In proiectul initial de modificare a Codului Muncii, exista varianta concedierii fara explicatii, fapt ce l-a facut pe Bogdan Hossu, presedintele Cartel Alfa, sa spuna ca ”simplificarea procedurilor se reduce de fapt la dreptul angajatorului de a da afara subit si fara explicatii oamenii incomozi”. Si Ovidiu Jurca, vicepresedinte al BNS, crede ca ”aceste modificari vor forma o clasa de salariati sclavi, care nu vor mai protesta si vor accepta salarii mizerabile pentru a nu fi dati afara.”
Mai multa munca, mai putine drepturi
In Romania, saptamana de lucru este de 40 de ore, cu posibilitatea de a o suplimenta cu cel mult opt ore. Potrivit Codului in vigoare, media saptamanala de maximum 48 de ore se poate intinde doar pe un interval de trei luni. La propunerea Camerei de Comert Romano-Americana, se preconizeaza ”individualizarea” programului de lucru, adica salariatul si angajatorul sa negocieze direct timpul fiecaruia. Au mai existat si alte propuneri aberante, ca aceea a fostului ministru al Muncii, Mihai Șeitan, care avea in vedere si posibilitatea ca ziua libera sa nu fie neaparat duminica.
Emil Boc a declarat in repetate randuri ca, odata cu Codul Muncii vor fi schimbate si legile patronatelor, sindicatelor, contractelor colective si a conflictelor de munca. Daca pana acum in Romania predominau contractele pe perioada nedeterminata, pe motivul alinierii la reglementarile in vigoare in Europa, Ministerul Muncii vrea ca cele pe perioada determinata sa constituie regula, considerand ca ”acest tip de contracte este forma cea mai comuna de relatii de munca si ca raspunde nevoii angajatilor şi angajatorilor”. Mai mult, deoarece patronatele pretind ca perioada de angajare de proba este, in prezent, prea scurta pentru a evalua salariatii, aceasta se va mari la 90 de zile, putand ajunge chiar la 120 de zile.
Pe langa toate acestea, noul Cod al Muncii mai prevede desfiintarea interventiei comisiei disciplinare, in cazul concedierilor pentru abateri, modificarea modului de comunicare a deciziei de concediere si fractionarea concediului de odihna, pentru a nu mai exista minimum 15 zile lucratoare luate consecutiv.
Proteste inutile
Inca de la anuntarea pricipalelor modificari prevazute pentru Codul Muncii, presedintele PSD, Victor Ponta, si-a declarat nemultumirea. ”Modificarile aduse sau intentionate a fi aduse la Codul Muncii de catre guvernul Boc sunt modificari impotriva tuturor salariatilor din aceasta tara, nu doar bugetari, ci şi cei din zona privata. Sunt modificari pe care patronatele le resping, nu vor ajuta in niciun caz la o flexibilizare a pietei muncii, la o scadere a fiscalitatii, la o disciplina a acestei piete şi la o reglementare a ceea ce inseamna munca la negru şi munca gri, cea platita cu salariul minim pe economie. In realitate, va creşte evaziunea fiscala. Vor crea conditii pentru ca munca la negru sa continue in Romania şi vor crea o situatie a angajatului roman, la privat sau la stat, tipica unui model autoritar sau subdezvoltat al anilor ’30, model care nu exista in nicio tara europeana”, a spus el.
Cu toate acestea, in petitia depusa de social-democrati la Curtea Constitutionala s-a incriminat doar adoptarea legii Codului Muncii prin raspundere guvernamentala. De altfel, CCR a gasit ca toate noile reglementari sunt constitutionale, iar presedintele Traian Basescu a semnat decretul de promulgare a legii.
Dan Papij
