Interlopul care a pus pe jar Guvernul României, în noiembrie 2007, în Italia, după ce i-a îmbrăţişat, pupat şi “tras de urechi” într-o şedinţă pe fostul premier Călin Popescu Tăriceanu şi pe fostul ministru de Externe Adrian Cioroianu se afla intr-o conexiune spectaculoasă cu cel mai căutat terorist al războiului rece – Carlos Ilici Ramirez Sanchez Şacalul, după cum dezvăluie Agenţia de Investigaţii Media. Securitatea ceauşistă a anexat la dosarul Carlos Şacalul un raport despre Costică Argint, ţiganul din Focşani, care semăna izbitor cu temutul terorist venezuelean.
Un document strict secret dovedeşte că Securitatea găsise sosia lui Carlos în Focşani – judeţul Vrancea – în persoana lui Costică Argint, nimeni altul decât interlopul la care am făcut referire mai sus.
Cum securiştii noştri de la Detaşamentul Special de Luptă Antiteroristă UM 0625 / RP (viitor USLA UM 0620) lucrau serios, au documentat cazul.
Vă prezentăm raportul locotenentului major (la vremea aceea) Ion Kilin, clasificat “Strict Secret” în data de 20.02.1976. Un document care dovedeşte că Securitatea îl avea în lucru pe Carlos încă de la începutul anilor ’70 şi că acesta nu putea intra pe teritoriul României decât sub stricta supraveghere a autorităţilor şi numai cu voia lor.
MINISTERUL DE INTERNE
U.M. 0625/R.P. ex. nr. 211. K.I.
20.II.1976 RAPORT
În seara zilei de 19.02.1976, în jurul orei 24,00, sursa ”Mihai Dumitru” recepţioner la hotel ”Tranzit” a semnalat că la acest hotel s-a prezentat cetăţeanul ”JEAN BENGBA” angajat la Ambasada Africii Centrale, împreună cu un alt individ care nu avea nici un act asupra lui, rugându-l pe recepţioner să-l cazeze în hotel pe numele său, deoarece acest cetăţean are paşaportul reţinut la ambasadă.
Întrucât semnalmentele individului fără acte corespundeau cu cele ale lui ”CARLOS”, conform instructajului făcut, sursa l-a cazat, anunţându-ne imediat acest fapt.
S-a trecut la supravegherea operativă a celui semnalat, iar a doua zi la ora 5 dimineaţa, sub acoperirea unui control al organelor de miliţie, s-au luat măsuri de identificare a cetăţeanului, stabilindu-se că se numeşte Argint Costică, fiul lui Vasile şi Elena, născut la 20.04.1956 în Focşani, domiciliat în Focşani str. Bucureşti Bl.G-1, ap. 16. de profesie electrician auto la IJCM Vrancea.
Despre ”JEAN BENGBA” declară că l-a cunoscut în luna august 1975, cu ocazia unei petreceri organizate de cumnata sa Mercan Georgeta la domiciliul său din oraşul Focşani. Cetăţeanul centrafrican s-a prezentat ca fiind diplomat, susţinând că se numeşte John Plyson.
Miliţia municipiului Focşani a luat măsura sancţionării lui Argint Costică cu suma de 5.000 lei pentru găzduirea ilegală a unor cetăţeni străini. Datorită faptului că Tribunalul municipiului Focşani nu i-a admis contestaţia, Argint Costică a venit în Bucureşti, s-a întâlnit cu JEAN BENGBA, rugându-l să intervină la Ministerul de Interne în calitatea sa de diplomat, pentru a i se anula această amendă.
Neavând actele la el, Argint Costică a convenit cu cetăţeanul centrafrican ca acesta să-l prezinte la hotel drept cetăţean străin, al cărui paşaport este reţinut la ambasadă.
– S-au efectuat fotografii şi comparaţii criminalistice
– S-a luat legătura telefonic cu serviciul de linie din Direcţia a III-a, semnalându-se cele constatate
– ”JEAN BENGBA”- şofer la Ambasada Republicii Centrafricane, necunoscut în evidenţele noastre
– Argint Costică, necunoscut în evidenţele noastre
Propun ca prezentul material să fie anexat la dosarul ”CARLOS”.
Lt. maj. Kilin Ion
Ulterior, după ce Securitatea a început să-l folosească pe teroristul Carlos pentru diverse operaţiuni speciale, inclusiv pentru atacurile de la postul Radio Europa liberă, colonelul Ion Kilin a fost numit la comanda Serviciului de informaţii antitero al USLA, fiind însărcinat cu supravegherea teroristului pe teritoriul României. Costică Argint, deşi era dat în urmărire internaţională pentru diverse infracţiuni, a ajuns o persoană influentă în comunitatea ţiganilor din Italia, un fel de reprezentant de frunte al acestora. Argint, sosia lui Carlos, fusese condamnat în anul 2002 la trei ani şi şase luni închisoare pentru ultraj, vătămare corporală, violare de domiciliu şi tulburarea liniştii publice. Teroristul cu o mie de identităţi Carlos Ilici Ramirez Sanchez, zis Şacalul, a executat comenzile Securităţii, atacând în anii ’80 posul Europa Liberă, dizidenţii şi ofiţerii români de informaţii care defectaseră în străinătate. Şacalul a fost arestat în Sudan de către agenţii contraspionajului francez (DST) în 1994, iar trei ani mai târziu a fost condamnat la închisoare pe viaţă.
Argint a fost sportiv de performanţă în Focşani, cunoscut interlop al Vrancei şi preşedinte al Asociaţiei refugiaţilor politic români şi ţigani din Roma. Avea probleme cu legea încă din 1974, făcând comerţ cu blugi şi aur cumpărate de la Timişoara sau de la Arad. După Revoluţie, Argint a fost acuzat de furt la Hotelul Decebal din Bacău. În 1995, vrânceanul a fost arestat patru luni la Focşani pentru că “şi-a ajutat un nepot să-şi recupereze paguba, cu vorbă bună şi fără răpire”. După un alt scandal la Găgeşti, în ’97, lăsat cu procese, Argint a cerut azil politic la Londra, de unde a plecat „din cauza vremii”. În ianuarie 1999, a depus cerere de azil politic în Italia, apoi a deschis împreună cu doi italieni o societate CARDO SRL. Patru ani mai târziu, focşăneanul, în vederea extrădării datorită dosarului Găgeşti, a fost eliberat şi rearestat. Pe 13 aprilie 2010, autorităţile italiene au anunţat extrădarea infractorului Costică Argint, care trebuia să ispăşească o pedeapsă de 3 ani şi şase luni.
Agenţia de Investigaţii Media
(www.Agentia.org)
