Imperiul Roman s-a întins pe teritoriul actual al Spaniei, Franţei, unele părţi ai Germaniei, în Anglia, în Peninsula Balcanică, Africa de Nord, Orientul Apropiat asiatic. Prin războaie romanii au cucerit şi o parte însemnată a patriei noastre. În acest fel romanii au creat oraşe cu o urbanistică perfectă.
Arta lor a fost pusă în slujba ideei de putere –imperium, şi a glorificării statului, dezvoltându-se la început la Roma, primul oraş – stat roman. La formarea artei romane au contribuit şi unele elemente locale din provinciile cucerite. Perioada de apogeu a artei romane se înscrie spre sfârşitul secolului I î.e.n., în timpul Imperiului lui August şi al Antonilor.
Arhitectura romană
Oraşele aveau drumuri pavate cu lespezi, canale de scurgere pentru apa murdară, conducte de piatră pentru apă de băut şi de spălat, adusă de la mari depărtări. Astfel s-au construit apeducte care aduceau apa la oraş. Unul din apeducte este cel construit pe timpul lui Claudius, de la Pont du Gard din Franţa. În pieţele publice, numite Forum, locuitorii se întâlneau să discute treburile obşteşti. Fiecare oarş avea forumul lui dar în Roma existau mai multe Forumuri. Mai însemnate erau Forumurile lui August şi ale lui Traian.
Acestea erau incinte în formă de dreptunghi, înconjurate cu ziduri. În interior aveau coloane. Forumurile adăposteau construcţii diverse: arcuri de triumf, temple, altare, statui etc. Arcurile de triumf comemorau victoriile în războaie. Cele mai însemnate se aflau la Roma, ale lui Titus, Septimiu, Sever, Constantin cel Mare. Tot în amintirea războaielor purtate s-au construit şi Columnele, cu aspect cilindric şi înalte de cca 20m. În vârful coloanei era statuia împăratului în veşminte de războinic.
Pe columne erau sculptate basoreliefuri narative, cu subiect istoric. (ex: Columna lui Traian, Columna lui Marc Aureliu de la Roma).
Amfiteatrele erau clădiri imense cu mai multe etaje, de formă rotundă, în millocul cărora se disputau luptele gladiatorilor, luptele cu fiarele sălbatice etc. Cunoscut este Colosseum de la Roma, apărut din ordinul Împăratului Vespasian. Avea patru etaje şi încăpeau cam 60000 de spectatori. Termele erau construcţii publice cuprinzând săli de baie, biblioteci, săli de muzică, stadioane, galerii de tablouri, parcuri de odihnă etc. Termele erau şi locurile de întâlnire ale cetăţenilor care voiau să discute despre treburile publice sau despre afaceri. Pardoseala sălilor din plăci de piatră tăiate în forme diferite, sau lucrat în mozaic, reprezentau scene mitologice, păsări sau animale, scene contempoarne sau ornamente.
Unele terme erau cu tavane drepte, altele în formă de cupolă. La Roma se găsesc ruinele Termelor lui Caracalla şi ale lui Diocleţian, primele adăpostind astăzi stagiunile de concerte de operă din timpul verii, iar cele din urmă transformate în muzeu naţional de arheologie antică. Templele nu erau deosebite de cele greceşti. Panteonul a fost un templu ridicat de Agripa în cinstea tuturor zeilor, anul 27 en.
Era de formă rotundă cu cupolă bogat decorată şi nu avea ferestre. Lumina intra prin cupolă, printr-o fereastră rotundă de 9 m diametru. La intrare avea un şir de coloane care îi dădea un aspect triumfal. Localurile de judecătorie erau numite bazilici. De formă dreptunghiulară , împărţită prin coloane în trei nave. Era înconjurată de o curte care străjuiau coloanele din interior. În mijlocul curţii exista o fântână.
După planul bazilicii romane s-au construit mai târziu bisericile creştine de tip apusean. Romanii au amenajat şi circuri (stadione) vaste care erau ornate cu obeliscuri, statui etc. Teatrele romane erau deosebite de cele greceşti ( teatrul lui Marcelus, de la Roma ). Palatele erau impunătoare: palatul lui Diocliţian de la Split (fosta Iugoslavie, Croaţia). Monumentele funerare, sarcofagele din morminte erau împodobite cu sculpturi în piatră şi marmură. Toate acestea la un loc, alcătuaiau o compunere urbanistică remarcabilă pentru acele vremuri.
Sculptura romană
Şi aceasta sublinia puterea şi măreţia imperiului: portrete, basoreliefuri cu faptele de arme ale împăraţilor romani. Astfel de basoreliefuri s-au păstrat pe arcuri de triumf şi pe columne. Pentru cunoaşterea istoriei ţării noastre este importantă friza de pe Columna lui Traian. Sunt sculptaţi mii de luptători daci şi romani. De asemnea erau reprezentate casele, uneltele de muncă, animalele şi plantele pe care le creşteau, oraşele şi cetăţile lor, portul şi obiceiurile dacilor.
Basoreliefuriele au fost folosite în decorarea interioarelor, chenare la uşi şi la ferestre, cu ghirlande de flori, instrumente muzicale, măşti de teatru. Sculptura romană în rondbos cuprindea oameni, animale sau păsări. Statuile se aşezau mai ales în forumuri: împăraţi, guvernatori, consuli, tribuni etc. Mai erau portrete şi măştile mortuare, luate decedatului în primele ore după moarte. Realismul portretisticii romane rămîne de asemenea remarcabil.
Pictura romană
Această latură a artei a împodobit încăperile publice şi particulare. Însemnate sunt cele descoperite la Pompei şi Herculanum şi de la Stabia. Oraşele acestea au fost acoperite de vulcanul Vezuviu în sec 1. Ele au fost descoperite în secolul al XVIII lea. Aici au fost pictate scene de mitologie şi din viaţa romanilor. S-au folosit şi motive decorative geometrice. Influienţată de ceramica grecească au fost amforele nesmălţuite, pictate cu sceene mitologice şi din istoria popoarelor cucerite.
Arta în catacombe
În primele secol ale creştinismului au fost create catcombe, galerii săpate în lava vulcanică. În catacombe se ascundeau adepţii noii religii. Galeriile erau adevărate labirinturi cu altare, cu picturi foarte rudimentare, femei rugându-se sau figuri de martiri. Catacombele de la San Calisto şi Priscilla devin astfel însemnate. În secolul III, odată cu decăderea imperiului roman, arta romană decade.
